Vasluienii, cam înghesuiți!

0
2972

• Vasluianul generic are o locuință de 40 mp, cu 1,24 camere de locuit, trăiește într-o cameră de 18,9 mp și are 14,4 mp suprafață locuibilă. Mediile sunt mult inferioare celor naționale: 47,6 mp pătrați pe locuință și 22,1 mp de persoană. În mediul rural, locuințele sunt mai spațioase: 19,4 mp – suprafață construită de persoană.

Majoritatea vasluienilor locuiește în apartamente construite în perioada comunistă. În municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, între 52% și 69% dintre locuințe sunt amplasate în blocuri ridicate în timpul comunismului, în timp ce, în orașele Murgeni și Negrești, aceste procente erau în 2018 de 13%, respectiv de 36%.

Conform analizei „Profilul socio-economic și demografic al județului Vaslui” elaborată la Consiliul Județean Vaslui în vederea elaborării „Strategiei de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui, cu orizontul de timp 2021 – 2027”, la sfârșitul lui 2018, suprafața locuibilă totală de la nivelul județului era de 7.090.628 de mp, iar numărul de camere pentru locuit, de 468.396”, se spune în analiza amintită. Prin urmare, un vasluian dispune de o suprafață locuibilă medie de 40 mp per locuință, de 15,1 mp per cameră de locuit, respectiv de 18,9 mp per persoană. Fiecare locuitor al județului are la dispoziție, în medie, 1,24 camere de locuit, iar fiecare locuință are 2,6 dormitoare.

Acești indicatori sunt mult inferiori mediei naționale: 47,6 mp de suprafață locuibilă per locuință, 17,4 mp per cameră, 22,1 mp de persoană, 2,73 dormitoare/locuință, respectiv 1,27 camere de locuit de persoană.

Vasluienii din mediul rural stau mai bine din acest punct de vedere, cu indicatori de locuire superiori în comunele județului, unde predomină locuințele individuale, în comparație cu municipiile, unde, după cum am văzut, cele mai multe locuințe sunt amplasate în blocuri ridicate în perioada comunistă. Astfel, media suprafeței construite pe persoană este 16,3 mp în mediul urban și de 19,4 mp în rural.

Concluzia analizei este că județul Vaslui are o calitate precară a locuirii din perspectiva majorității indicatorilor luați în calcul. Se înregistrează disparități majore între calitatea locuirii în mediul urban și cel rural, în principal cu privire la rezistența, vechimea și dotarea clădirilor de locuit.

Analiza consemnează „diferențe între parametrii locuirii între municipii (cu precădere Vaslui și Bârlad) și cele două orașe. Spre exemplu, ponderea locuințelor fără alimentare cu apă curentă era de doar 5% în municipiul Vaslui, respectiv de 9% în Bârlad, față de 28% în Negrești și 29% în Murgeni. În cazul lipsei canalizării, diferențele dintre Vaslui și Murgeni erau de peste 70 de puncte procentuale (7% față de 78%). Și în cazul celorlalți indicatori, diferențele sunt la fel de mari; tipul de locuire diferă de la un mediu de rezidență la altul, respectiv de la un oraș la altul. În municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, între 52% și 69% dintre locuințe sunt amplasate în blocuri ridicate în perioada comunistă, în timp ce în orașele Murgeni și Negrești, aceste procente erau de 13%, respectiv de 36%. Locuirea la bloc e rar întâlnită în mediu rural, unde au fost ridicate doar 100 de blocuri, cu circa 1.400 de apartamente (majoritatea în Fălciu, Roșiești, Codăești, Puiești, Vetrișoara, Vulturești, Muntenii de Jos), comparativ cu peste 46.000 din mediul urban (cele mai multe în municipiul Vaslui 19.800, respectiv Bârlad – 17.800). Acestea necesită eforturi însemnate pentru eficientizare energetică, mai ales în contextul desființării sistemelor centralizate de termoficare, de refațadizare, de amenajare de parcări, zone de petrecere a timpului, socializare etc.”.

Pe de altă parte, deși stau bine la capitolul suprafață, vasluienii din mediul rural sunt deficitari în ceea ce privește calitatea construcțiilor: „Marea majoritate covârșitoare a locuințelor individuale din județ, chiar și o bună parte din cele ridicate după 1990 sau cele mai vechi din mediul urban, sunt construite din paiantă și chirpici, fiind astfel mai vulnerabile la hazarduri naturale decât cele din beton și prefabricate de beton. În plus, gradul de asigurare obligatorie a acestora este scăzut, din cauza puterii de cumpărare reduse a proprietarilor sau a dezinteresului”.

Casele vasluienilor, atât în mediul urban, cât și în rural, sunt vechi: „Cu excepția câtorva localități (de ex. Vaslui, Muntenii de Sus, Văleni, Pușcași, Dragomirești, Pogana, Ștefan cel Mare, Băcani, Perieni etc.), unde s-au ridicat multe locuințe după 1990 (fie ca urmare a creșterii naturale a populației, fie ca rezultat al suburbanizării din jurul Vasluiului și Bârladului), locuințele din județ sunt foarte vechi. În comune precum Blăgești, Grivița, Arsura, Vetrișoara, Hoceni, Dimitrie Cantemir, Mălușteni, Alexandru Vlahuță, Bunești-Averești, Vutcani, Tătărani, Botești, Duda-Epureni, Fălciu etc. ponderea locuințelor construite după anul 1960 este foarte redusă, astfel încât media de vârstă a locuințelor a ajuns la 75-80 de ani, mult peste durata normală de utilizare acestora”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.