Un doctor din Bârlad cere modificarea legislației pentru donatorii de plasmă

0
2440

Medicul bârlădean Ovidiu Ciobotaru, transferat din proprie inițiativă de la Medicină Internă la Boli Infecțioase pentru a lupta cu „covizii”, este indignat de piedicile puse de legislație pacienților vindecați de COVID-19 ce vor să doneze plasmă convalescentă. Acesta este de părere că ar trebui eliminată prevederea prin care potențialii donatori sunt obligați să prezinte un test SARS-CoV-2 negativ, în condițiile în care mulți pacienți nu mai sunt spitalizați până când testul devine negativ. Acest lucru constituie o adevărată piedică pentru mulți donatori care ar vrea să-i salveze pe semenii în stare gravă, întrucât ar trebui să scoată din propriul buzunar contravaloarea testării.

Medicul Ovidiu Ciobotaru, transferat la solicitarea sa de la secția de Medicină Internă la cea de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad, unitate de suport în lupta COVID-19, este indignat de piedicile puse chiar de autorități pacienților care s-au vindecat și vor să doneze plasmă convalescentă pentru salvarea bolnavilor în stare critică. Prin intermediul unei postări pe contul său de socializare, acesta îi cere ministrului Sănătății, hușeanul Nelu Tătaru, să modifice legislația în vigoare astfel încât să fie eliminată obligativitatea prezentării la donare a unui test PCR negativ. Asta deoarece, spune medicul Ciobotaru, în prezent, pacienții nu mai sunt ținuți în spital până la vindecare și, evident, până la negativarea testului, ci sunt externați când simptomele sunt ameliorate față de momentul internării.

„Donarea de plasmă hiperimună de către pacienții convalescenți este din nou îngreunată, de această dată de către legislație! Obligativitatea prezentării unui test SARS-CoV-2 negativ pentru a dona plasmă trebuie eliminată! În Ordinul 654/2020 ce reglementează donarea de plasmă, un criteriu obligatoriu pentru a putea dona este prezența unui test RT-PCR negativ pentru SARS-CoV-2. Dar conform ultimului ordin care reglementează testarea și externarea din spital (Ordinul 539 din 23 iunie 2020), pacienții nu mai sunt ținuți în spital până când testul devine negativ (negativare ce poate să se producă chiar și după două luni), ci în medie 10-14 zile, până la ameliorarea simptomelor și scăderea gradului de infecțiozitate. De cele mai multe ori, pacienții sunt testați o singură dată pe parcursul internării, în ziua a 8-a de internare cel mai frecvent sau la 14 zile de la debut și 72 de ore după ameliorarea simptomelor. Acest test poate fi pozitiv sau negativ, iar în funcție de el se decide momentul externării. Decizia de a externa pacienții COVID-19 după 14 zile, chiar dacă testul din ziua a 8-a este pozitiv, nu este una greșită, deoarece s-a observat că gradul de infecțiozitate este cel mai mare la începutul bolii, de obicei cu 2-3 zile anterior debutului simptomelor și în primele 7 zile după debutul acestora. Ulterior, gradul de infecțiozitate scade din ce în ce mai mult, până devine aproape zero, chiar dacă testul RT-PCR mai găsește virus prezent”, spune medicul Ciobotaru în mesajul postat duminică.

„Problemele apar la cei care au un test pozitiv pe parcursul internării, sunt vindecați, sunt externați, sunt liberi să se întoarcă în colectivitate, dar nu pot dona plasmă pentru că nu au un rezultat SARS-CoV-2 negativ. Ei nu pot dona, deoarece se cere neapărat un test negativ. Retestarea tuturor acestor oameni prin metoda RT-PCR ar fi costisitoare și inutilă, deoarece chiar dacă virusul încă mai persistă în organism, nu se mai transmite altor persoane. Soluția este, bineînteles, cât se poate de simplă și constă în modificarea criteriilor de donare din Ordinul 654/2020, art. 5, pct. a, care prevede că «donarea se face la cel puțin 14 zile de la dispariția completă a simptomelor și cel puțin un test COVID-19 negativ prin RT-PCR». În locul acestora, se poate introduce simplu: 14 zile de la momentul externării sau al ieșirii din izolare. Pentru pacienții care nu au fost deloc în spital, dar au avut boala, pentru că avem și această categorie printre noi, se poate cere suplimentar un test serologic tip IgG, care să confirme prezența anticorpilor în sânge. Tratamentul cu plasmă chiar este util și a început să fie folosit cu succes și în spitalul nostru. Sunt convins că domnul ministru al Sănătății poate rezolva această problemă în scurt timp, pentru a putea recolta plasma hiperimună de la cât mai mulți oameni”, a mai adăugat doctorul Ciobotaru.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.