Paradox statistic: Populația Vasluiului scade și crește, în același timp!

0
562

• Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui are de explicat un paradox specific județului Vaslui: în scripte, populația județului crește; în realitate însă, scăderea numerică a locuitorilor județului este continuă și dramatică. De la ultimul recensământ, din 2011, populația rezidentă a scăzut cu 5,1% (mult peste scăderea de 2,9% înregistrată la nivel regional și peste cea de la nivel național, de 3,4%, în timp ce populația cu domiciliul în județ a crescut cu 6,6%, procent depășit doar de județul Ilfov (unde se manifestă fenomenul de suburbanizare din jurul Bucureștiului). Explicația stă în fenomenul de stabilire a domiciliului în județ a persoanelor din Republica Moldova care au obținut și cetățenia română, dar care nu locuiesc efectiv în județ.

Populația județului Vaslui scade și crește, în același timp! Cu acest fenomen s-au întâlnit cei de la Consiliul Județean (CJ) Vaslui care, în cadrul proiectului „Planificare strategică pentru dezvoltarea durabilă a județului Vaslui” elaborează „Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027”. În faza preliminară a elaborării strategiei, înainte de consultarea publică, pentru a fundamenta problemele și necesitățile județului, s-a constatat că populația județului este într-o scădere dramatică. Conform recensământului din 2011, județul Vaslui avea o populație stabilă (rezidentă) de 395.499 de locuitori, un minim istoric al ultimilor peste 50 de ani (număr similar înregistrat la recensământul din 1956). Din această perspectivă, Vasluiul se plasa pe ultimul loc la nivel regional și pe locul 24 (din 42) la nivel național, fiind astfel un județ mediu populat, asemenea altor județe din țară precum Ilfov, Sibiu, Teleorman sau Botoșani, care aveau o populație similară.

„În condițiile în care următorul recensământ al populației va avea loc doar în anul 2021, pentru intervalul scurs de la cel din anul 2011 sunt disponibile în prezent doar date cu privire la numărul de persoane care au domiciliul în județul Vaslui, respectiv estimări ale INS cu privire la populația rezidentă. Acestea din urmă au însă numai caracter orientativ, urmând a fi revizuite la publicarea recensământului din 2021, singurul instrument care permite o numărare exhaustivă a numărului de persoane care mai trăiesc efectiv în județ. Evoluția celor doi indicatori sus-menționați calculați de către INS în intervalul 2012-2019 a fost una diferită. Astfel, populația rezidentă estimată de INS a scăzut cu 5,1% (peste ritmul de -2,9% de la nivel regional, respectiv de -3,4% de la nivel național), în timp ce populația cu domiciliul în județ a crescut cu 6,6%, procent depășit doar de județul Ilfov (unde se manifestă fenomenul de suburbanizare din jurul Bucureștiului). Totuși, această creștere este una pur scriptică, care s-a realizat exclusiv prin fenomenul de stabilire a domiciliului în județ a unor persoane din Republica Moldova, care au obținut și cetățenia română, dar care nu locuiesc efectiv în județ. Acest fenomen este specific mai multor județe din regiunea Nord-Est (Iași, Suceava, iar mai recent și Bacău, Botoșani sau Neamț) și din regiunea Sud-Est (Galați). Fără impactul acestor stabiliri de domiciliu ale persoanelor cu dublă cetățenie, numărul populației care are doar cetățenie română cu domiciliul în județul Vaslui a scăzut între 2012 și 2019 cu 3,2%. Așadar, doar în acest interval, în județ și-au stabilit domiciliul peste 45.000 de persoane provenind din Republica Moldova (locul II după județul Iași, cu peste 58.000 de persoane)”, se spune în strategie.

Vasluiul îmbătrânește

Cei veniți din Republica Moldova și care doar își stabilesc domiciliul în județ sunt în cea mai mare parte persoane cu vârste între 25 și 49 de ani. În ceea ce privește populația rezidentă, indicator care reflectă mai corect realitatea demografică locală, la nivelul lui 2019 un procent de 19% din totalul locuitorilor județului erau copii, 62,4% erau adulți (15-64 ani), iar 18,6% erau vârstnici (65 de ani și peste). „Așadar, raportul dintre tineri și vârstnici era unul ușor supraunitar (1,02), în comparație cu un raport subunitar la nivel regional (0,99) și național (0,85), explicația constând din nivelul mai ridicat al natalității înregistrat în ultimii 15 ani în județul Vaslui”, constată analiza cuprinsă în strategie.

Cea mai bine reprezentată grupă de vârstă este cea a persoanelor de 45-49 ani, așa-numiții „decreței”, cea mai numeroasă generație de nou-născuți din istoria României, pe fondul interzicerii avorturilor de către autoritățile comuniste în anul 1966. „Aceștia vor atinge vârsta de pensionare în jurul anului 2030, ceea ce va pune o presiune majoră pe sistemul de asigurări medicale și sociale, dar și pe piața muncii, în condițiile în care generația născută după 1990 este mult mai puțin numeroasă și e angrenată în migrația externă și internă”, se spune în document.

„În pofida ponderii mai ridicate a copiilor în populația rezidentă totală, județul Vaslui se confruntă, asemenea întregii țări, cu un proces lent de îmbătrânire demografică. Astfel, față de recensământul din 2011, ponderea persoanelor de 0-14 ani a scăzut cu 1%, cea a adulților tot cu 1%, iar cea a vârstnicilor a crescut cu 2%. Așadar, raportul tineri/vârstnici a scăzut de la 117% la 102%, iar vârsta medie a populației a crescut cu 0,8 ani, ajugând la 40,7 ani”, mai arată strategia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.