Bârlădenii sărbătoresc Ziua Iei

0
758

Pe 24 iunie, când creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor cu numele de Sânziene sau Drăgaica, Asociația Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” Bârlad organizează și găzduiește două manifestări. Este vorba despre expunerile „Ia românească, o fascinantă poveste a unui neam și a unui pământ strămoșesc” și „Sânziene… ie, floare și lumină”, ce vor fi prezentate de învățătorul Dumitru Andrei și profesoara Alexandrina Pascal. Cele două activități vor avea loc de la ora 15.00, în sala „Alexandru Ioan Cuza” din incinta instituției organizatoare. Cele două expuneri sunt organizate pentru a sărbători ia românească, știut fiind că, din anul 2013, la inițiativa comunității online „La Blouse Roumaine”, în fiecare an, pe data de 24 iunie, marcăm Ziua Internațională a Iei. Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și a dacilor.

În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi niște femei frumoase, divinități nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23/24 iunie, cântă și dansează, fac să rodească ogoarele, înmulțesc animalele și păsările, lecuiesc bolile și suferințele oamenilor. În noaptea când se deschid cerurile, fetele strâng flori de Sânziene și le pun sub pernă pentru a-și visa ursitul. În dimineața de Sânziene, înainte de răsăritul Soarelui, oamenii strângeau buchete de Sânziene pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă ori, dimpotrivă, că va muri repede, atunci când coronița aluneca spre marginea acoperișului sau cădea de pe acoperiș. Sărbătoarea Sânzienelor marchează mijlocul verii și este considerat cel mai bun moment pentru culegerea plantelor de leac. De Sânziene au loc bâlciuri și iarmaroace. În trecut, acestea erau un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei.

Drăgaica este un ritual de origine agrară, practicat pe 24 iunie în Moldova, Muntenia și Oltenia, în preajma solstițiului de vară. Ritualul vizează prosperitatea și protecția culturilor, mai ales de cereale. Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Drăgaica se sărbătorește printr-un dans făcut de un grup de 5-10 fete, din care una este aleasă ca Drăgaică. Ea este îmbrăcată ca o mireasă și împodobită cu spice de grâu, în timp ce fetele celelalte se îmbracă în alb, poartă un voal pe față în care sunt prinse flori de sânziene, iar în mână țin o coasă. Alaiul Drăgaicei pornește prin sat și pe ogoare, iar la popasuri, în special la răscruci, fetele se așează în cerc, cântând și executând un dans săltat, ale cărui mișcări desenează o cruce. Se spune că Drăgaica face ca fructele să se coacă mai repede, ferindu-le de stricăciuni și putrezire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.