Audieri, întrebări

0
429

Am participat, pe 11 mai, la ședința comună a Comisiilor Senatului: pentru politica externă și pentru afaceri europene; pentru muncă, familie și protecție socială – ședință dedicată audierii Ministrului Muncii și Protecției Sociale Violeta Alexandru și Ministrului de Externe Bogdan Aurescu…

În luarea mea de cuvânt, am punctat următoarele:

„Doamnelor și domnilor senatori,

Excelență, dle Ministru Bogdan Aurescu! Profitând de prezența D-voastră țin să exprim, aici și acum, în numele cetățenilor Republicii Moldova, deplina și profunda gratitudine pentru acțiunea Guvernului României, acțiune consumată recent, de acordare a unui consistent ajutor umanitar către cetățenii Republicii Moldova, prin delegarea benevolă a echipei de medici-specialiști și prin ajutorul consistent, de 3,5 milioane euro, exprimat în materiale medicale necesare luptei contra coronavirisului! 

Este un gest de mare încărcătură simbolică, sentimentală și filantropică, pentru a nu folosi aici cuvinte și mai mari, firești, de altfel, în asemenea situații. Gratitudinea filială se referă, implicit, și la ajutorul acordat de către autoritățile române pentru tranzitarea transfrontalieră a cetățenilor Republicii Moldova în debutul acestei crize de pandemie.

Aici se epuizează partea luminoasă a mesajului meu, pentru că vine reversul medaliei, acel sentiment de revoltă, împărtășit de marea majoritate a românilor – moldoveni, și care sentiment a umbrit întrucâtva solemnitatea gestului. Mă refer aici la reacția disproporționată și de-a dreptul ofensatoare, ca să nu zic bădărănească, a autorităților din administrația socialistă filorusă a actualei guvernări din RM, prin atitudinea sfidătoare de minimalizare a gestului făcut.

Era logic, nu-i așa, ca eșalonul celor 20 de camioane petrecute din fața Guvernului României, Piața Victoriei, să ajungă în mod adecvat la punctul-terminus, în fața Guvernului Republicii Moldova, în Piața Marii Adunări Naționale! În loc de o manifestare adecvată a atitudinii decente de bunăvoință, convoiul umanitar a fost oprit la periferia Chișinăului, undeva sub podul de la Telecentru – ceea ce a stârnit revolta majorității cetățenilor de bună-credință.

Întrebarea mea este, stimate domnule Ministru, dacă acum, după ce s-au consumat și sărbătorile europene, ministerul a estimat afrontul adus statului român, dacă există vreo reacție oficială, vreo solicitare de explicații sau chiar o notă de protest adecvat?

A doua întrebare se referă la cel mai recent eveniment, mediatizat chiar ieri. Am urmărit cu nedumerire desantul bucureștean al garniturilor feroviare transfrontaliere austriece, pus la dispoziția muncitorilor sezonieri români. N-am rămas satisfăcut de comentariile ministrului transporturilor vizavi de acest desant și vreau să vă întreb: care este cadrul juridic ce reglementează asemenea inserțiuni neașteptate din afară? Nu de alta, dar mâine-poimaine o să ne trezim cu alți antreprenori externi, trimițînd trenuri în orice gară românească. Împingând lucrurile la extremă, ne putem trezi la București și cu o garnitură din Moscova, gata pentru a transporta cetățenii români spre Siberia. Și, oribile dictum, știm noi cum se termină asemenea călătorii…”

• Ion Hadârcă, senator

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.