Rezolutia P.E. incurajeaza Romania sa insiste pe anularea consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov

0
1648

Pe 19 septembrie, Parlamentul European a adoptat o Rezolutie prin care condamna in cei mai duri termeni actele de agresiune, crimele impotriva umanitatii si violarea drepturilor omului comise de regimurile totalitare – nazist si comunist -, subliniind faptul ca cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost rezultatul imediat al Pactului Ribbentrop-Molotov. Rezolutia a fost votata cu o majoritate de 535 de europarlamentari din cei 653 prezenti.

Este o dovada ca tarile Europei de Est, inclusiv Romania, astazi parte a Uniunii Europene, au facut un pas important inainte in efortul de a initia un proces de condamnare la scara internationala a comunismului, asa cum a fost condamnat nazismul in Procesul de la Nürnberg, imediat dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial. In acest sens, Rezolutia Parlamentului European reaminteste, citez: „ca regimurile naziste si comuniste au comis genocid si crime in masa si au recurs la deportari, cauzand in secolul XX pierderi de vieti omenesti si privari de libertate la o scara nemaivazuta in istoria umanitatii”.

Drept motiv pentru adoptarea Rezolutiei, una dintre primele de o asemenea importanta si anvergura in mandatul nou-alesului Parlament European, a servit implinirea, la 23 august a.c., a unei aniversari dintre cele mai negre pentru noi si pentru Europa – 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Ribbentrop-Molotov. Intelegerea dintre cele doua regimuri totalitare ale secolului XX nu numai ca a declansat cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar a frant destine de oameni si de natiuni, franturi care treneaza in timp.

Noi, romanii, suferim si astazi urmarile catastrofale ale odiosului Pact. O spunem asta la 30 de ani de la caderea comunismului si la 28 de ani de la colapsul Uniunii Sovietice. Rana a ramas deschisa. Ea doare in continuare pentru ca parti de teritorii rupte din trupul Romaniei traiesc si in prezent dupa regulile Pactului dintre Hitler si Stalin. In aceste teritorii, genocidul etnic si de clasa declansat imediat dupa impunerea prin agresiune barbara a regimului sovietic de ocupatie a continuat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial cu genocidul de constiinta identitara, etno-culturala si lingvistica, cu alte cuvinte – cu ETNOCIDUL.

Este binevenit faptul ca dupa atata vreme de tacere, Parlamentul European invita, prin Rezolutia sa, ca „toate statele membre ale UE sa efectueze o evaluare clara si principiala a crimelor si actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste si de regimul nazist”.

Statul roman a facut anumite evaluari ale crimelor agresiunii asupra poporului sau, a condamnat chiar Pactul Ribbentrop-Molotov, dar evaluarile nu au cuprins niciodata teritoriile nationale instrainate prin agresiune de statul sovietic stalinist. Se vadeste o conformare lasa la politica strutului de a nu supara pe cineva, in speta statele mostenitoare de drept a Uniunii Sovietice. Rezolutia Parlamentului European incurajeaza statul roman sa spuna lucrurilor pe nume, sa aduca la cunostinta intregii lumi marea tragedie din teritoriile romanesti ocupate de Uniunea Sovietica, incepand cu 26 iunie 1940 si ulterior.

Ocupatia sovietica a promovat o politica ostila, vadit antiromaneasca in Basarabia si Bucovina de nord. Au fost masacrati reprezentantii de frunte ai societatii civile si ai clasei politice, fara deosebire de nationalitate. Unele surse arata ca doar intre 1940 si 1941 aproximativ 300.000 de romani au fost dusi, impreuna cu familiile lor, in gulaguri ori deportati in Siberia. 57 de mii dintre acestia au fost ucisi. Genocidul antiromanesc a continuat dupa 1944. Pe toata durata de existenta a URSS, circa 2.344.000 de persoane originare din Basarabia, Bucovina de nord si Transnistria au cazut victime ale regimului: arestari, persecutii politice, deportari, condamnari la munca silnica. 703.000 dintre ei au pierit de mana calailor sovietici.

Aceste politici au avut ca tinta elitele basarabene si bucovinene, care nu se refugiasera in Romania in 1940 si intre 1944-1945. Printre victime se aflau invatatori, profesori, doctori, preoti, avocati, fosti politisti, jandarmi si cadre active ale armatei regale romane, proprietari de pamant, membri ai partidelor politice, adica – marea majoritate a populatiei de romani basarabeni si bucovineni. Opresiunea sovietica a vizat, in egala masura, si mii de ucraineni, bulgari, evrei, rusi, gagauzi din regiune.

Parlamentul European, prin Rezolutia sa din 19 septembrie, isi demonstreaza intransigenta fata de tara succesoare de drept a Uniunii Sovietice. Forul european „sustine in continuare ca Rusia ramane cea mai mare victima a totalitarismului comunist si ca ea nu se va putea transforma intr-un stat democratic cat timp guvernul, elita politica si propaganda politica continua sa acopere crimele comuniste si sa glorifice regimul sovietic totalitar”.

In acest context, Parlamentul European subliniaza ca „este profund ingrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice si a incerca sa ascunda crimele comise de regimul totalitar sovietic si considera ca acestea reprezinta o componenta periculoasa a razboiului informational purtat impotriva Europei democratice, razboi care isi propune sa dezbine Europa”.

Ingrijorarea Parlamentului European ar trebui sa se rasfranga cu toata puterea si asupra Romaniei. Rusia revizionista exercita in Republica Moldova o presiune dintre cele mai feroce atat pe plan politic si economic, cat si pe cel propagandistic. Scopul ei este mentinerea acestui teritoriu care tinde spre integrarea nationala si europeana in status-quo-ul Pactului dintre Hitler si Stalin. Romania va fi in consens cu spiritul Rezolutiei Parlamentului European din 19 septembrie, daca va initia o evaluare deplina si comprehensiva a victimelor agresiunii regimului sovietic totalitar.

In esenta-i etimologica, un pact inseamna pace. Si este un mare pacat al celor pactizand cu diavolul sa schimonoseasca sensul sacru al cuvintelor dumnezeiesti. Acesta este indemnul Parlamentului European: sa nu ne impacam cu rolul de victime si sa-i redam poporului roman increderea ca nedreptatile istorice nu sunt vesnice si pot fi inlaturate prin rostirea permanenta a Adevarului.

Simplu, intreg si de netagaduit!

• Ion Hadarca, senator de Vaslui

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.