REPUBLICA MOLDOVA LA UN NOU INCEPUT

0
1731

La 24 iunie, Comisiile reunite de politica externa ale Parlamentului Romaniei au adoptat un proiect de declaratie privind sustinerea noului guvern de la Chisinau. Preluand-o spre difuzare, presa a tinut sa mentioneze ca declaratia vine la mai bine de doua saptamani de la debutul crizei politice din Republica Moldova. O aluzie clara la o evidenta intarziere.

Ce s-a intamplat in decursul acestei luni la Chisinau? Este firesc sa ne punem intrebarea nu doar din interesul ca Republica Moldova este un stat vecin cu Romania, dar, mai ales, pentru ca acest vecin, orice s-ar spune, este un al doilea stat romanesc. Adevarul este ca acest al doilea stat romanesc a trecut zilele din urma printr-o tentativa de puci constitutional. Fara implicarea activa a Uniunii Europene si a Statelor Unite ale Americii, criza putea degenera in ceva similar cu maidanul ucrainean din 2013-2014.

De dragul adevarului, nu putem ignora nici implicarea activa si decisiva a Federatiei Ruse. Spre deosebire de criza ucraineana, implicarea Rusiei a fost, de data aceasta, de partea interesului european, american, romanesc si moldovenesc, pana la urma, de schimbare a regimului oligarhic de la Chisinau. A fost o premiera in geopolitica mondiala de ultima ora.

Fericita coincidenta de interese a facut, in consecinta, sa se vorbeasca despre producerea, la Chisinau, a unei revolutii. Dislocarea de la putere a fortei politice care a capturat statul, a instituit un sistem oligarhic construit pe coruptie si inlocuirea lui, in baza rezultatelor alegerilor, cu unul democratic european, ar putea intruni datele unei revolutii. Complementar ideii este si sentimentul euforic general al libertatii redobandite care a cuprins intreaga societate de dincolo de Prut imediat dupa fuga din tara a lui Plahotniuc, capetenia regimului oligarhic.

Numai ca orice revolutie are un rost si este spre binele membrilor societatii, daca ea este facuta de oameni de buna-credinta, de politicieni cu bune intentii si daca este in folosul poporului. Putem conta din plin pe buna-credinta si bunele intentii ale protagonistilor din partidele proeuropene formatoare ale Blocului ACUM. Sprijinul Romaniei, al structurilor europene si al intregului Occident – politic, moral, dar si financiar – trebuie manifestat din plin in favoarea noului Guvern. Este sansa Republicii Moldova, care trebuie fructificata din plin.

O grava problema de credibilitate o reprezinta cea de-a doua componenta a asa-numitei revolutii moldave antioligarhice – Partidul Socialistilor si presedintele prorus Dodon. S-ar putea ca implicarea activa a Rusiei si personal a lui Vladimir Putin in deznodamantul crizei de la Chisinau sa vizeze nu atat revenirea Republicii Moldova pe fagasul dezvoltarii europene, pus pe agenda Acordului de Asociere (speculatie facuta la Chisinau de Kozak, trimisul special al lui Putin), cat inlaturarea din calea lui Dodon a unui concurent cu probleme, cooperant preponderent in scheme de imbuibare si furt.

Planul de federalizare a Republicii Moldova, discutat in culise de Dodon si Plahotniuc in preludiul crizei, vorbeste de faptul ca transnistrizarea teritoriului dintre Prut si Nistru ramane o prioritate a politicii ruse in regiune. „Europenizarea” subita a lui Dodon poate fi doar o manevra in spatele careia, sub alte vesminte, federalizarea, ca diversiune antiromaneasca, sa reapara in discursul si actiunile agentului Federatiei Ruse, presedintelui Dodon.

In atare situatie, fragila revolutie de la Chisinau are nevoie de sprijinul nostru si de sustinerea Uniunii Europene. Salutam in acest sens declaratiile facute luni la Chisinau de delegatia Parlamentului European in ceea ce priveste deblocarea cat mai grabnica a programelor europene de asistenta macrofinanciara si bugetara a Republicii Moldova.

De altfel, in situatia in care trupele militare ruse continua sa tina sub ocupatie o buna parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova, dulceaga retorica de normalizare venita dinspre Moscova nu credem ca valoreaza mare lucru.

Oricat de optimisti am dori sa ne aratam in aceasta problema, gandul ne trimite iarasi si iarasi la realitatea cruda a zilei de 26 iunie 1940, cand URSS a inaintat Romaniei odiosul ultimatum de acaparare prin forta a Basarabiei Romane.

Republica Moldova este astazi la un nou inceput. Ea poate ajunge sa-si vada realizate obiectivele proeuropene doar cu sprijinul activ si consistent al comunitatii democratice occidentale. Parte a acestei comunitati, Romania este prima chemata sa salveze Basarabia de la alta tentativa: una hibrida, de cotropire.

Nu acceptam, in acest context, nici solutia unor comentatori politici de la Bucuresti, precum ca Republica Moldova pare sa fie condamnata (sic!) la o solutie „consensuala” dintre fracturi, de altfel ireconciliabile; dar nici inlocuirea vechii sintagme „poveste de succes”, total compromise in cazul RM, ca stat-membru al ineficientului Parteneriat Estic, cu noua sintagma vehiculata des in procesul deblocarii crizei, drept „cordon sanitar”.

Timpul va arata, daca este, in ce fel si care anume este viitorul Republicii Moldova…

• Ion Hadarca, senator de Vaslui

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.