Papa Francisc, pentru trei zile – Presedinte al Romaniei (II)

0
595

Acum, la cresterea distantelor in prelungirea ecoului conciliator, cand lucrurile par sa se reaseze si in Republica Moldova, tot mai inalt si mai plin de invataminte transpare pelerinajul de trei zile al Papei Francisc in Romania. Fiecare discurs – doldora de sens, de intelepciune si de indrumare a omului umil prin hatisurile lumii moderne.

Este edificator discursul de la Iasi al Papei Francisc prin care Pontiful comenteaza verdictul sfarsitului lumii cules, precum a marturisit, din intelepciunea romaneasca si pe care noi il cautam speculativ in consecintele fizice ale catastrofelor, cataclismelor ori conflagratiilor. La Iasi, spunea Papa Francisc ca „Intr-o zi, calugarul Galaction Ilie de la Manastirea Sihastria, mergand cu oile la munte, s-a intalnit cu un eremit (pustnic, sihastru – n.n.) sfant pe care-l cunostea si il intreba: „Spune-mi, parinte, cand va fi sfarsitul lumii?” Si venerabilul eremit, suspinand din inima sa, spuse: „Parinte Galaction, stii cand va fi sfarsitul lumii? Cand nu va mai fi carare de la vecin la vecin! Adica, atunci cand nu va mai fi dragoste si intelegere crestineasca intre frati, intre rude, intre crestini si intre popoare! Atunci cand nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevarat, va fi sfarsitul lumii. Caci fara iubire si fara Dumnezeu nu pot sa mai traiasca oamenii pe pamant!”

Comentand esenta plina de intelepciune si adevar a dialogului strabun dintre calugar si eremit, Papa a adaugat in concluzia sa:Viata incepe sa se stinga si sa putrezeasca, inima noastra inceteaza sa mai bata si se usuca, batranii nu vor mai visa si tinerii nu vor mai profetiza cand nu va mai fi carare de la vecin la vecin (…) caci fara iubire si fara Dumnezeu omul nu mai poate trai pe pamant.”

In confirmarea postulatului sau de iubire ca esenta a pacii si a vietii, Papa Francisc face trimitere la Mihai Eminescu, numindu-l, „poetul vostru national, care ii dorea dulcii sale Romanii; fiii tai traiasca numai in fratie ca a noptii stele”.

In predica lui istorica despre iubire, Papa Francisc ne invata ca societatile democratice si liberale de azi care se bazeaza pe principiul ca libertatea unui individ se termina acolo unde incepe libertatea celuilalt nu vor putea supravietui mult daca vor face abstractie de alt principiu, cel care spune caNoi apartinem unii altora, iar fericirea noastra personala se realizeaza facandu-i fericiti pe ceilalti. Toate celelalte sunt povesti.” – astfel concluzioneaza ilustrul predicator.

Sublimarea divina a acestui pelerinaj s-a produs pe Campia Libertatii, la Blaj, aceasta „mica Roma”, vorba aceluiasi Eminescu. Acolo, in prezenta miilor de pelerini de toate confesiunile, Papa Francisc a condus ceremonia de beatificare a celor sapte episcopi greco-catolici exterminati de regimul comunist: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frentiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezul, Ioan Balan, Alexandru Rusu si Iuliu Hossu…

Indiscutabil, vizita Papei Francisc in Romania a purtat si continua sa comporte conotatii largi si diverse, desfasurate nu numai pe dimensiunea politica, dar si pe cele ecumenica, pontifica si umanista. In toate provinciile romanesti pe care le-a vizitat, Papa s-a intalnit cu reprezentanti ai minoritatilor nationale si confesionale, a comunicat cu batrani si tineri, cu copii si oameni nevoiasi ori cu dezabilitati. Una din cronicile de ziar ale acestor zile mentioneaza foarte exact ca: „Oamenii simpli au fost cei care au dezghetat atmosfera: sute de mii de romani, de toate confesiunile, l-au intampinat si urmarit pe Papa Francisc la Bucuresti, Iasi, Sumuleu Ciuc, Blaj si Sibiu, aratand ca interactiunea catolici-ortodocsi, alaturi de protestanti si membri ai altor confesiuni, poate fi una de maxima deschidere intre cele doua aripi ale crestinismului.”

Romanii vor trai mult timp cu impresia de neuitat a acestor trei zile exceptionale. Cu siguranta, Papa Francisc nu le va uita nici el. In seara ultimei zile de vizita, ajuns deja la Roma, Papa a trimis romanilor si Romaniei binecuvantarea sa: „Fecioara Maria sa-si intinda ocrotirea ei de mama peste toti cetatenii Romaniei care, in decursul istoriei, si-au pus intotdeauna increderea in mijlocirea ei. Fecioarei Maria va incredintez pe voi toti si ma rog pentru ca ea sa va calauzeasca pe calea credintei”.

Sa-i fie Romaniei de bun augur binecuvantarea Inaltului Prelat pentru multi si fericiti ani inainte!

Dumnezeu sa ocroteasca Romania si pe romani, oriunde s-ar afla!

Ion Hadarca, senator de Vaslui

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.