Unde dai si unde… scade! Cresterea salariului minim in constructii afecteaza bugetele locale

1
779

Conducerea judetului si primarii asteapta cu nerabdare sa vada alocarile de la bugetul de stat pentru anul 2019 pentru a-si face strategia in privinta proiectelor de dezvoltare a infrastructurii pe care le au in derulare. Asta pentru ca vor trebui sa compenseze de la bugetul local majorarile costurilor de executie a lucrarilor de reabilitare, dar si a reparatiilor curente, majorari datorate cresterii salariului minim in constructii, dar si a costului materialelor. De la 1 ianuarie, salariul minim al muncitorilor din constructii a crescut, de la 1.950, la 3.000 lei/lunar.

La inceputul acestui an, au intrat in practica unele masuri stabilite de Guvern, prin OUG 114/2018, in vederea reducerii deficitului de forta de munca in domeniul constructiilor. Practic, de la 1 ianuarie, salariul minim in constructii a crescut de la 1.950 lei la 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand 17,928 lei/ora. Mai mult, in perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, angajatii de la firmele care desfasoara activitati in sectorul constructiilor pot beneficia de scutire de la plata impozitului pe venit, de 10%, de la plata contributiei la sanatate (CASS), de 10% si de scaderea contributiei la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%. Totodata, angajatorul va plati o contributie asiguratorie pentru munca redusa cu 85% din valoarea ei. Astfel contributia scade de la 2,25% la 0,337% din salariul brut. Astfel, in sectorul constructiilor, la conditii normale de munca, la un salariu minim brut de 3.000 de lei, un angajat fara persoane in intretinere va primi in mana un salariu net de 2.362 de lei, iar angajatorul va plati un cost salarial de 3.010 lei.

Masura, salutara de altfel, va afecta insa negativ bugetele UAT-urilor care au in derulare lucrari de investitii in reabiltarea infrastructurii de drumuri, retele de apa si canalizare, unitati de invatamant si alte astfel de obiective. Asta pentru ca vor trebui sa suporte, la randul lor, majorarea costurilor lucrarilor, datorita cresterii salariului minim, dar si a preturilor materialelor.

Va trebui sa facem analize, sa discutam cu fiecare executant si sa alocam fonduri suplimentare pentru acoperirea acestor cheltuieli, daca vrem sa vedem contractele duse pana la capat, asa cum ne dorim. Asteptam noul buget, sa vedem exact pe ce bani contam, dar s-ar putea sa ne vedem nevoiti sa amanam unele proiecte finantate din bugetul propriu si sa punem accent pe cele cu finantare externa, cu fonduri europene, prin Programul Operational Regional, ori fonduri guvernamentale, prin Programul National de Dezvoltare Locala – PNDL 1 si 2. Sa nu uitam ca, in afara acestor proiecte, trebuie sa alocam bani si pentru lucrarile de intretinere si reparatii a drumurilor judetene, lucrari ale caror costuri, la randul lor, sunt afectate de cresterile salariale si ale costului materialelor. Chiar si asa, vom avea destul de lucru in acest an, dat fiind numarul mare de proiecte demarate ori in curs de a primi ordinul de incepere a lucrarilor. Cert este un lucru, ne vom tine de cuvant si vom finaliza toate proiectele aflate in planul nostru de dezvoltare a judetului”, a declarat Ciprian Trifan, vicepresedintele CJ Vaslui.

Judetul Vaslui are declarate eligibile pentru finantare doar prin PNDL 2 un numar de 256 proiecte, cele mai multe ca numar din judetele din Moldova, alocarea bugetara de la bugetul de stat pentru perioada 2017-2020 fiind de peste 882 milioane de lei. Acestora li se adauga proiectele aflate in derulare finantate prin PNDL1, dar si cele pentru care au fost accesate fonduri europene prin POR, cel mai mare fiind al cel drumului strategic Barlad – Laza – Codaesti, cu o valoare de peste 222 milioane lei. In ceea ce priveste intretinerea si repararea drumurilor judetene si comunale, in proiectul bugetului de stat pentru acest an, chiar daca suma alocata judetului Vaslui este a cincea ca marime la nivel national, totusi este mai mica cu circa o treime fata de cea primita anul trecut. In plus, din cele 8,758 milioane lei, o parte vor merge catre primarii, anul trecut, cele 81 de primarii comunale primind circa o treime din suma totala primita de la bugetul de stat.

In afara grijilor pentru finantarea continuarii sau finalizarii acestor proiecte, autoritatile locale mai au o grija: cum vor suporta de la bugetul local asistenta sociala, chiar in conditiile in care vor beneficia de majorari importante ale sumelor provenind din impozitul pe venit colectat ori din TVA alocate de la bugetul de stat. Totul se va definitiva odata cu prezentarea si aprobarea bugetului de stat pentru anul 2019, iar UAT-urile vor putea purcede la stabilirea prioritatilor in intocmirea bugetelor locale.

Marian Mocanu

1 COMENTARIU

  1. Alo Consiliul Judetean Vaslui (PSD) !!! Vrem asfaltarea in acest an a drumurilor judetene 242 B (comuna Malusteni) si 242 C – 242 G (comuna Vinderei) ca sunt drumuri de piatra a pe timpul Dacilor (cei din judetul Galati au asfaltat) ca vrem sa mergem la Manastirea Bujoreni si Manastirea Grajdeni dar scurteaza mult si distanta spre Barlad si acesti cetateni platesc taxe si impozite in fiecare an iar de votat au tot votat 28 ani cu PSD la presedentiale , parlamentare , europarlamentare , locale , … Vrem tineri noi la conducerea partidelor politice din judetul Vaslui (exemplu bun este tanarul domn Costel Fotea presedinte PSD pe judetul Galati si presedinte al Consiliului Judetean Galati care in doi ani a asfaltat multe drumuri judetene) si la viitoarele alegeri sa fie trecuti tineri noi pe listele elegibile ale partidelor (parlament , primari , consilieri judeteni si locali , … dar si la Deconcentrate ca sunt platiti foarte bine din bani nostri publici .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.