MIZELE SI PROVOCARILE ANULUI PARLAMENTAR 2019

1
877

Suntem la startul unei noi sesiuni parlamentare. Pentru noi, ea inseamna trecerea in cea de-a doua jumatate a mandatului oferit de alegatori. De aici incolo, avem de parcurs alti doi ani. Poate cei mai importanti, din perspectiva indeplinirii programelor de guvernare ale partidelor pe care le reprezentam, dar si a obiectivelor asumate de catre fiecare dintre noi, in folosul alegatorilor si al comunitatilor pe care le reprezentam. Perspectiva imediata este, evident, adoptarea Bugetului de stat – 2019, un examen serios pe care, speram, sa-l trecem cu bine.

In urma a ramas anul Centenarului Marii Uniri, in fata – alte evenimente, cu noi si vechi probleme.

Anul Centenar – 2018, in mod simbolic, este urmat de anul, la fel de simbolic, al aniversarii celor 160 de ani de la Unirea Principatelor Romane, cand s-a pus temelia Romaniei moderne. De asemenea, consemnam Anul Presedintiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene. Este poate cel mai frumos elogiu adus marilor nostri inaintasi unionisti, promotori ai visului european.

Istoria, insa, nu intotdeauna ne-a fost prielnica. Anul acesta se vor implini 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, pretext pentru cel de-al Doilea Razboi Mondial si targ malign dintre cei mai mari criminali ai secolului XX. Aniversarea este de trista faima pentru Europa, pentru Romania si, mai ales, pentru romanii basarabeni.

Dupa aproape 30 de ani de la disparitia imperiului de la Est, noi mai suportam consecintele nefastei sfasieri de Tara si, din pacate, nu avem un Proiect national de reunificare/reintegrare. Pe cand iredentistii si adeptii Pactului nu lasa lucrurile la voia intamplarii, ci zamislesc noi strategii de contracarare a oricaror incercari si doleante pentru reunificarea noastra definitiva.

Cel mai viu exemplu este Republica Moldova. Dupa ratarea sansei de reunificare prin caderea comunismului si dupa disparitia statului bolsevic, adversarii s-au regrupat momentan si, in 1992, au pus la cale un razboi, dezlantuit cu scopul descurajarii fortelor unirii cu Romania.

In anii care au urmat, Republica Moldova a fost transformata intr-un poligon de testare a noilor forme de razboi hibrid, ulterior aplicate si in alte regiuni ale lumii. Populatia si elitele politice au fost o tinta permanenta, iar rezultatele sunt de fata: in alegerile parlamentare din 24 februarie curent, partidele antiromanesti si antiunioniste au in sondaje cotatii incredibil de mari.

Buimacita de coruptie, infundata in saracie si dispersata intr-un nesfarsit exod peste hotare, populatia care a mai ramas este manipulata informational ca sa renunte la libertatea civilizatiei europene si romanesti. Sunt bune dar, practic, ineficiente dezbaterile savante si politice in jurul noilor solutii oferite prin Parteneriatul Estic, o formula rece si distanta, in fond, care nu convinge populatia si nu franeaza procesul continuu de degradare si abandon al micii republici post-sovietice.

Rolul salvator, in aceste conditii, ar trebui sa si-l asume, pana la urma, partea libera a natiunii, institutiile statului roman, noi, cei din Romania dimpreuna luati; altfel vom pierde definitiv Basarabia.

Stimati colegi, noua sesiune parlamentara a acestui an demareaza, precum am subliniat, in conditiile favorabile ale exercitarii de catre Romania a presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene. Aici, la Bucuresti, la Bruxelles ori la Strasbourg, Romania isi face datoria in cadrul numeroaselor activitati, asigurand succesul programelor si proiectelor Uniunii Europene. Prioritatile formulate de tara noastra „Europa Convergentei”, „Europa Sigurantei”, „Europa, actor global” si „Europa valorilor comune” sunt obiective general-acceptate, dar si posibile solutii pentru noile provocari brexitoiste ale Europei de azi.

Sindromul parizian al „vestelor galbene” si pericolul unui nou val al „razboiului rece” in urma denuntarii Tratatului de neproliferare a rachetelor cu raza medie de actiune sunt alte provocari care ameninta civilizatia moderna.

In luna mai, Europa va trece prin frigurile primavaratice ale campaniei de alegeri europarlamentare, pe care unii o vad ca pe un test de maturitate, iar alti ca pe o amenintare. Zilele trecute 30 dintre cei mai cunoscuti intelectuali ai lumii au semnat un apel plin de neliniste, intitulat „Europa, ca idee, e in pericol”. Scriitori notorii, precum Mario Vargas Llosa, Adam Michnik sau Herta Muller – avertizeaza (citat) ca „Europa e atacata de falsi profeti imbatati de ranchiuna, in delir in fata posibilitatii de a acapara lumina reflectoarelor… Continentul e vulnerabil la propaganda desantata a ocupantului de la Kremlin. Ideea de Europa se destrama sub ochii nostri… Acesta este climatul toxic in care se vor desfasura alegerile europarlamentare din luna mai.” (citat incheiat).

Semnatarii apelului catalogheaza drept catastrofice viitoarele alegeri europarlamentare. S-ar parea ca este un demers categoric deprimant, dar incurajarea vine tot din partea lor, odata cu adeziunea marilor intelectuali ai lumii, care nu cedeaza si nu abandoneaza lupta. Avertismentul lor consuna, in fond, cu permanenta noastra asertiune, ca intr-o Europa unita, civilizata si prospera, nici un segment de civilizatie, precum cel de peste Prut, si nici un fragment de tara nu trebuie sa fie uitat, neglijat ori nedreptatit (citez): „Dupa trei sferturi de secol de la infrangerea fascismului si dupa 30 de ani de la caderea Zidului Berlinului se duce o noua lupta pentru civilizatie.”

Este un indemn pentru noi toti, in acest an deosebit de important pentru Romania, sa tinem cont atat de miza pusa in joc, cat si de premisele noii batalii pentru civilizatie.

Ion Hadarca, senator de Vaslui

1 COMENTARIU

  1. Istoria noi o cunoastem . Vrem modernizarea DN 24 D (Barlad – Galati) ca sunteti la guvernare (PSD – ALDE) alesi de cetateni si platiti foarte bine din bani nostri publici !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.