Profesorul Serghei Colosenco, omul – rebus

0
1577

«Cel ce a stiut sã îmbine utilul cu plãcutul, distrând pe cititor si instruindu-l în acelasi timp, acela a cunoscut adevãrata satisfactie a reusitei.» – Horatiu, Ars Poetica, 343

Enigmistica este departe astãzi de notiunea care o infãtisa in trecut ca o simplã pasiune, ca un mijloc de a se pierde vremea. Ea a devenit un fenomen social, cu largi implicatii in cele mai diverse domenii ale vietii, fiind rãspanditã in intreaga lume. (Dr. Gheorghe Sanda ‘Ghidul enigmis tului’) Cuvintele incrucisate au apãrut incã din antichitate. Cel mai vechi careu de cuvinte incrucisate cunoscut este pãtratul 5/5. Dar cel care a revolutionat cuvintele incrucisate a fost americanul Arthur Wynne, care a publicat primul careu de cuvinte incrucisate in ziarul ‘New York World’, la 21 decembrie 1913. La noi in tarã, primele careuri in forma lor actualã au apãrut dupã 1920, primul autor fiind Ilie Algazi. Sã mentionãm cã multi scriitori romani au cochetat cu cuvintele incru cisate. Dintre acestia amintim pe Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanu, B.P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Mihu Dragomir, Tudor Musatescu si Mihai Gafita. Rebusul (enigmistica) este cea mai bunã metodã pentru superba vocatie a autodepãsirii. Acest joc cu definitii si cuvinte s-a dezvoltat continuu, devenind un joc de logicã si perspicacitate, un joc al inteligentei, un joc dedicat rezolvãrii problemelor de enigmisticã. Rebusul a devenit prietenul oamenilor pasionati de cunoastere si de imbogãtirea permanentã a bagajului de cunostinte generale, ca si de insusirea corectã a literaturii romane, in cazul nostru. Enigmistul nu forteazã inaccesibilul, ci doar ridicã mãnusa unei provocãri. Dezlegãtorul, o datã provocat, trebuie sã intre in ringul acestui nobil pugilat de intrebãri si rãspunsuri. Este vorba de un sport cu reguli, ucenicie, tehnici si mãiestrie, si la care existenta unui antrenor este absolut obligatorie. Unul dintre acestia este profesorul Serghei Colosenco din Barlad. Acest joc este un real sprijin pentru cei care vor sã-si lãrgeascã cunostintele in diferite domenii, sã-si imbogãteascã sau sã- si verifice cunoasterea anumitor notiuni de culturã generalã. Fãrã sã gresesc, afirm, in cunostintã de cauzã, cã profesorul de limba romanã Serghei Colosenco trãieste in si prin REBUS. Pãcat cã nu si din REBUS. A fost si a rãmas un impãtimit creator de rebus. Din portofoliul rebusistic al profesorului Serghei Colosenco, de anul acesta, amintim, plachetele: ‘Ghoerghe Alupoaei’ (sculptor vasluian, n.n.), ‘Ghidul enig melor’, ‘Targul Ocna (Ghid touristic rebusist)’, ‘Vasile Alecsandri (prozã)’, ‘Vive la Fance!’ (dedicatã zilei nationale a Frantei; traducerea textelor in limba francezã apartinand admirabilei profesoare Elena Popoiu) si cartea ‘Sonete eminesciene in rebus’, toate apãrute la Editura ‘Sfera’, Barlad. În randurile ce urmeazã, ne vom referi la cartea ‘Sonete eminesciene in rebus’ si la placheta ‘Ghidul enigmelor’. Se stie cã Mihai Eminescu a scris 31 de sonete, dintre care trei au fost publicate in ‘Convorbiri literare’, in timpul vietii poetului, si restul (cu exceptia a trei titluri incluse de Titu Maiorescu in Editia Princeps din 1883), au apãrut postum. Rebusistul Serghei Colosenco a ingrilat cuvinte din sonete in asa fel incat cititorul dezlegãtor sã se bucure de frumusetea versurilor eminesciene. Prezentarea sonete lor sub forma pe care o oferã profesorul Serghei Colosrnco cititorilor ‘este un OMAGIU adus poetului’ (p. 5). Înzestrat cu talent si inteligentã, cu multã stiintã de carte si cu o foarte bunã cunoastere a limbii romane, avand un pãtrunzãtor spirit de observatie, autorul a reusit sã ne ofere o carte deosebit de frumoasã si sã ne impresioneze prin ineditul si dimensiunea temei abordate. De altfel (pe coperta a IV-a) face si mãrturisirea: ‘Tot ce a scris Mihai Eminescu constituie o sursã de inspiratie perma nentã, inepu izabilã si pentru un rebusist’. Fiecare careu, corespunzãtor sonetului precizat, trecut cu o mare iubire de frumos prin sufletul profesorului Serghei Colosenco, a devenit o parte componentã al unui adevãrat colier apartinand sonetelor emi nesciene. Pe langã sonete si careurile corespunzãtoare, in cele 88 de pagini ale cãrtii vom gãsi, bine plasate, noi careuri si un numãr de peste 20 de specii enigmistice. Meritã felicitãri, pe langã autorul cãrtii, si autorul copertelor I si IV, Bogdan Artene, tehnoredactorii Costel Filiutã si Bogdan Artene, Constantin Romete, pentru culegere, si Ritta Mintiade, pentru lecturarea cãrtii. Plachetele enumerate, intre care ‘Ghidul enigmelor’, sunt apãrute sub egida Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ‘Elena Cuza’ Barlad. Pornind de la ‘Ghidul enigmistului’ al doctorului Gheorghe Sanda, profesorul Serghei Colosenco a preluat, din acesta, definitiile enigmelor si le-a transformat in litere si in imagini. Folosind diferite procedee enigmistice, alãturandunde s-a pututcate un exemplu, a realizat un total de 35 enigme. Dintre ele, unele sunt foarte mult folosite, iar altele, dimpotrivã, sunt date uitãrii. Fiecare titlu este redat enigmistic si sunt oferite spre dezbatere enigme. Majoritatea dintre acestea au apãrut in revistele ‘Labirint’, ‘Crypto’ si ‘Alb si negru’. Enigmele prezentate sunt urmãtoarele: Acrostihul, Adunarea cifratã (calculul aritme tic enigmistic, sau criptoritmia), Anagrama, Androginul, Antoverbul, Aritmogriful, Aritmogrila, Biverbul, Bizareria, Calamburul, Cartea de vizitã, Coperta literarã, Crip to grafia, Criptograma, Cronogramul, Frazifonul, Golful de cuvinte, Hipocrenul, Încurcãtura de limbã (scioglilinqua), Ligamentul, Logogriful, Meta Crama, Monoverbul, Rebo, Rebus, Reconstituirea, Sãritura calului, Scartul, Singrama, Sinoverbul, Sarada+Zeppa si Triverbul. Am auzit, cu diverse ocazii, cã ar fi bine sã se predea sahul in scoalã. Majoritatea erau cadre didactice si veneau cu argumente pertinente. Eu zic cã, optimal, ar trebui sã-si gãseascã locul in programa scolarã si rebusul, problemele de enigmisticã. Ar fi un sprijin puternic in ceea ce priveste invãtarea limbii romane, lãrgirea orizontului culturii generale si, evident, in dezvoltarea gandirii elevilor. Am intalnit mai multe persoane care se plangeau cã nu-s multumite de memoria pe care o aveau, dar niciunul de lipsa de gandire proprie. Profesorul Serghei Colosenco, prin creatiile sale enigmistice, poate fi privit ca omul-rebus. Cel care ne aminteste mereu spusele lui George Bernard Shaw: ‘Cuvintele incrucisatetratat de logicã la indemana multimii’. Sãnãtate si noi creatii, domnule profesor Serghei Colosenco!

* Prof. Dumitru V.
Apostolache

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.