Multinationalele si conditiile meteo au golit conturile fermierilor

0
138

Productiile slabe, preturile mici si preci pitatiile dijmuiesc serios profitul fermierilor vaslu ieni. Produc tia realizatã la grâu este între 3.0003.400 kilograme/hectar, ceea ce reprezintã o recoltã de 50% fatã de anul trecut. Pe lângã productiile proaste, pretul de comercializare din piatã este dictat de multinationale. Acestea oferã fermierilor seminte, erbicide, îngrãsãminte, cu plata direct de pe tarla la recoltare. O altã pierdere contabilizatã de fermieri este provo catã de precipitatii, care diminueazã calitatea grâului.

Productia micã si preturile de comercializare a cerealelor pro voacã pierderi insemnate fermierilor vasluieni. În general, comparativ cu anul trecut, productia la grau este mai micã cu circa 60%. Dan Hurduc, fermier din zona Costesti, ne-a spus cã de pe suprafetele recoltate panã la aceastã datã a strans intre 3.0003.400 kilograme/hectar. Fatã de alte zone ale tãrii unde productia la grau se ridicã si panã la 6.000 kilograme/hectar, fermele din judetul Vaslui sunt departe de a inregistra profit. ‘Pe langã productia micã, mai avem si aceste ploi, care scad calitatea graului. Dupã o anumitã perioadã de precipitatii, graul nu mai este de panificatie, iar graul pentru furaje are un pret mai mic. Cu aceste productii noi nu ne putem acoperi cheltuielile pe care le-am fãcut pentru infiintarea culturilor agricole. Suntem in pierdere’, a spus Dan Hurduc. În prezent, un kilogram de grau de furaj este de 0,60 lei/kilogramul, iar graul de panificatie ajunge la un pret de 0,65 lei/kilogram. Fermierii care au posibilitatea sã transporte recolta in port, primesc pentru un kilogram de grau un pret de 0,70 lei, in timp ce rapita ajunge la 1,5 lei/kilogram.

Multinationalele dicteaza pretul

O influentã serioasã in ceea ce priveste pretul cerealelor de pe piatã o au si companiile multinationale, care primesc plata pentru inputurile livrate fermierilor. ‘Preturile sunt mai bune fatã de anul trecut. Acum nu mai avem acei intermediari care erau inainte, si fermierii lucreazã direct cu distribuitorii de inputuri (seminte, erbicide, ingrsãminte). Nu te obligã nimeni sã iei de la aceste multinationale cele necesare. Se stie cã cel puternic face jocul de pe piatã, insã nu vine nicio multinationalã peste tine. Dacã am face productie mai bunã, ne-ar iesi si nouã un profit’, a spus Dan Hurduc. La randul lui, Alexandru Ilas, fermier din zona Murgeni, a spus cã fermierii sun nevoiti sã ia inputuri de la multinationale si sã facã plãtile la recoltare, din cauzã cã nu au lichiditãti financiare. ‘Noi trebuie sã ne acoperim datoriile pe care le avem. Dacã nu avem bani, dãm toatã productia direct de pe deal. Nu avem nici spatii de depozitare, chiar nu avem de face’, a explicat Alexandru Ilas. La nivelul judetului Vaslui sunt mai multi distribuitori care isi proveazã produsele produsele in randul fermierilor. Cand incepe anul agricol, fermierul in cheie cu distribuitorul un contract de vanzare-cumpãrare pentru inputuri, in care se prevede cã plata se face la recoltare. Acesta solutie este mult mai simplã pentru fermieri decat sã apeleze la credite la bãncile comerciale, unde documentatia pentru obtinerea unui credit este mult mai stufoasã.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.