Stare de calamitate în agriculturã

1
210

Agricultura judetului Vaslui este la aceastã datã în ruinã. Gradul de calamitate al culturilor este situat între 30 si 100%, suprafete întinse de teren agricol fiind negre, fãrã plante sau buruieni. La grâu, porumb, floarea-soarelui si rapitã pagubele sunt uriase, iar fermierii care au contractat credite sunt în imposibilitatea de a le mai restitui. Din pãcate, în prezent, România nu are o legislatie în caz de calamitate, Ministerul Agriculturii se plânge cã nu are bani, iar sperante pentru un sprijin financiar de la stat nu existã.

Seceta severã din ultimele luni a afectat culturile de toamnã si cele semãnate in primãvarã, iar pierderile contabilizate de fermieri sunt uriase. Dan Hurduc, fermier si membru in conducerea Asociatiei Grup Est Husi, a spus cã situatia din teren este dezastruoasã, iar Vasluiul este cel mai afectat judet de secetã din zona Moldovei. ‘Seceta este la fel de puternicã ca in anul 2009. Judetul Vaslui si sudul judetului Iasi sunt, in acest moment, calamitate de secetã. Dacã in anul 2012 am avut ultima secetã puternicã care a fost la nivel national, acum, doar zona Moldovei are cel mai mult de suferit. Eu lucrez 2.000 de hectare, si toate suprafetele sunt afectate intre 30 si 100%. La grau, pierderile de productie sunt de circa 60%, iar acum boabele se sistãvesc (se usucã, n.r.). Am porumb pe 170 de hectare, si gradul de dãunare este de 100%, la fel si cele 170 hectare semãnate cu floarea-soarelui. Rapita a rãsãrit tarziu si este afectatã, si ea, in proportie de 70%. Am sperat sã ne mai salvãm cu graul, dar cum nu a mai plouat, inregistrãm pierderi pe linie’, a spus Dan Hurduc.

Înstiintari la primarii

La aceastã datã, foarte multi fermieri au fãcut instiintãri la primãrii pentru a veni sã constate situatia de calamitate a culturilor agricole. Primãriile trebuie sã convoace comisiile locale pentru situatii de urgentã, pentru ca, ulterior, sã se constate situatia la fata locului si sã fie emis un proces-verbal. Aceste proceseverbale sunt trimise la Directia pentru Agriculturã a Judetului (DAJ) Vaslui, care, la randul ei, va informa Ministerul Agriculturii despre situatia din teren. ‘În perioada imediat urmãtoare, vor incepe sã ajungã la Directia Agricolã proceseleverbale. De la ultima zãpadã, noi nu am mai avut parte de ploi care sã conteze, peste 10 litri/metrul pãtrat. Am mai avut niste precipitatii de 1 – 2 litri/metrul pãtrat, care nu au ajutat absolut deloc. Niciodatã nu am avut sute de hectare pe care nu au rãsãrit culturile agricole, iar acum sunt negre. Nici buruienile nu au mai crescutî, a mai spus Dan Hurduc. Dacã Moldova este cea mai afectatã regiune din Romania, judetul Vaslui este cel mai lovit de secetã, perimetrul deficitului maxim de apã din sol fiind in zona localitãtilor Costesti si Bogdana. ìAvem pierderi uriase. Noi am luat credite pentru a infiinta culturile agricole, iar acum, finantarea s-a scumpit. Ministerul Agriculturi spune cã nu sunt bani, iar sanse de despãgubiri nu avem. Nu stiu dacã o sã mai avem porumb, floarea-soarelui si alte cereale. Noi trebuie sã reluãm ciclul agricol in termen scurt si va trebui sã apelãm din nou la imprumuturi. Eu vã spun cã seceta incepe abia de acum si va tine panã in toamnã. O sã vedem atunci ce o sã avem de fãcut’, a mai spus Dan Hurduc.

Adio, despagubiri!

Legea nr. 381/2002 privind acordarea de despãgubiri in caz de calamitate a fost abrogatã in anul 2010. Din acel moment, la nivel national nu a mai fost adoptatã o nouã legislatie care sã acopere cazurile de calamitate in agriculturã. În baza legislatiei, Guvernul poate sã constate o situatie de urgentã si sã declare o anumitã parte din tarã zonã calamitatã pentru acordarea de despãgubiri la fermieri. Cum legi privind deapãgubirile nu mai sunt in vigoare, fermierii se pot orienta cãtre firmele de asigurãri. Însã, operatorii nu asigurã culturile agricole in caz de secetã, ci acoperã financiar doar alunecãrile de teren, grindina si alte fenomene meteorologice. La DAJ Vaslui au inceput sã ajungã primele proceseverbale din teritoriu si este de asteptat ca numãrul acestor documente sã creascã in perioada imediat urmãtoare. În aceastã situatie, fermierii trebuie sã se bazeze exclusiv pe fondurile proprii, pentru a putea achita creditele contractate si a incepe lucrãrile pentru noul an agricol.

1 COMENTARIU

  1. UNDE SUNT SISTEMELE DE IRIGATII ? DE CE NU SE INVESTESTE IN SISTEME DE IRIGATII ? APA ESTE VITALA AGRICULTURII . UNDE SE DUC BANII DIN SUBVENTII ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.