marți, 13 februarie 2018

REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STRÃBUNÃ (V)

marți, februarie 13, 2018, 3:00
Stire din categoria Actualitate Comentarii: 0 Comentarii pana acum.


PARTIDUL NATIONAL MOLDOVENESC

Temerile de care vorbeam in capitolul precedent au dispãrut, iar in ziarul ‘Cuvant Moldovenesc’ din 26 martie 1917 se afirma cu tãrie: ‘Acum ori niciodatã putem noi hotãri soarta noastrã. Acum ori niciodatã sã dãm dovezi la lume cã si noi suntem un popor vrednic de a trãi pe acest pãmant. (apud Anton Moraru si Ion Negrei, op. cit., p. 37). Este evident pentru orice lector cã autorii articolului au parafrazat versuri din poezia ‘Desteaptã-te romane’, care va devein, mai tarziu, textul imnului republicii democratice romanesti, iar actualmente textul imnului national. La 2 aprilie 1917, Pan Halippa publicã un editorial intitulat ‘La luptã in unire’. Acesta era, practic, programul de activitate al patriotilor romani basarabeni, in sensul formãrii unui partid politic si atingerii unor scopuri obligatorii pentru afirmarea lor in viata socialpoliticã: autonomie nationalã teritorialã, administratie publicã moldoveneascã, alegeri pentru o adunare constituantã a deputatilor moldoveni. Titlul este, desigur, semnificativ pentru ideea de unire cu Romania, dar afirmatia este subinteleasã, nu exprimatã direct. A urmat, in mod firesc, sedinta de constituire a Partidului National- Moldovenesc. Comitetul de conducere a fost format din Paul Gore (presedinte), Vladimir Herta (vicepre sedinte), Pan Halippa (secretar general), generalul Matei Donici, Arhimandritul Gurie, P. Grosu, I. Iancu, M. Minciunã, V. Bogos, Cazacliu, Coropcean, Gh. Buruianã, S. Murafa, A. Botezat, I. Gropa, I. Perivan, I. Codreanu, Gafencu, preotul Partenie. Presedinte de onoare este ales Vasile Stroescu. Acestia au fost primii pasi fãcuti pe calea spinoasã de organizare a luptei de eliberare nationalã si socialã (A. Moraru si I. Negrei, op. cit., p. 38). Pe 9 aprilie 1917, tot ziarul ‘Cuvant Moldovenesc’ va publica programul Partidului National-Moldovenesc, conturand scopul final al luptei acestuia: ‘Introducerea autonomiei Basarabiei, recunoscand in acelasi timp dreptul de auto-determinare nationalã si al altor nationalitãti. Deosebitã de restul Rusiei prin istorie, rasã, limbã, ca si prin obiceiuri, codice civil deosebit si prin forme deosebite de pãmant, Basarabia cere introducerea autonomiei pe care a avut-o.’ Dupã cum vedem, nu se pun, incã, nici problema independentei, nici cea a Unirii, insã distingem, aici, o treaptã cãtre aceste idealuri. Dupã aceastã declaratie de constiintã, este redactat un program concret, care trebuia dus la indeplinire. În primul rand, se cereau drepturi cetãtenesti si nationale, atat pentru moldovenii din Basarabia, cat si pentru cei de dincolo de Nistru. Aceastã doleantã urma sã fie realizatã prin indeplinirea urmãtoarelor puncte: * A ajuta pe moldovenii care luptã pentru libertate cetãteneascã si nationalã, pentru dreptul la vot direct si secret, pentru libertatea cuvantului, a tiparului, a adunãrilor credintei, pentru o nouã formã de ocarmuire a tãrii. * A organiza si a obtine lupta pentru obtinerea celei mai largi autonomii administrative, bisericesti, judecãtoresti, scolare si economice a Basarabiei. * Elaborarea si adoptarea tuturor legilor pentru Basarabia de cãtre dieta provincialã (Sfatul Tãrii), prezentarea in parlamentul Rusiei a trimisilor basarabeni. * Administratia localã si justitia sã se execute de cãtre slujbasii iesiti din sanul poporului si in limba poporului. * În scolile de toate drepturile sã se invete limba nationalã a poporului. Limba ruseascã sã se invete in scoli ca obiect de studiu. * Biserica sã-si aibã autonomia sa, sã alcãtuiascã o mitropolie deosebitã, cu arhiereu moldovean in frunte. Preotii sã fie crescuti in limba moldoveneascã si toate slujbele bisericesti sã se facã in aceastã limbã. * Moldovenii sã facã serviciul militar in Basarabia, sã invete comenduirea in limba moldoveneascã. * Sã fie opritã colonizarea Basarabiei cu altã populatie, iar pãmantul sã fie dat plugarilor care au putin pãmant. * Sã se creeze viata economicã unicã a Basarabiei, iar veniturile sã fie folosite in interesul acestui tinut. Dupã cum vedem, este un program care isi propune, pe langã cultivarea sentimentului national si promovarea limbii moldovenesti, si mãsuri de ordin economic, care sã asigure sustinerea economicã a unui nou stat, creat pe baze nationale. În acelasi timp, insã, sunt pãstrate legãturile cu Rusia, colaborarea legislativã cu aceasta, in conditiile respectãrii unei largi autonomii. Unul dintre cele mai importante centre ale luptei nationale a fost Odessa, orasul invecinat Basarabiei, in care se aflau concentrate mai multe unitãti militare formate, in majoritate, din ostasi moldoveni, unde si o parte din populatie era romaneascã (cartierul Moldovanca). Sã mai adãgãm si faptul cã aici se aflau numerosi marinari romani, vasele pe care serveau acestia fiind adãpostite la Odessa, in plus si multi refugiati din Romania. Militarii din Odessa, pe 30 martie 1917, pun bazele unui nou partid national intitulat Partidul Progresist-Moldovenesc. Presedinte va fi ales cãpitanul Emanuil Catelli, ca vicepresedinti, sublocotenentul Ion Pãscãlutã si soldatii Marin si Rusanovschi, iar ca secretar, D. Popov. Redãm in continuare, tot dupã Anton Moraru si Ion Negrei, programul acestui partid: * Autonomia deplinã a Basarabiei, administrarea ei de cãtre un parlament ai cãrui reprezentanti sã fie alesi prin vot universal, direct, egal si secret, cu respectarea drepturilor tuturor minoritãtilor din Basarabia. * Introducerea limbii moldovenesti si a alfabetului latin in scolile de toate gradele, in bisericã, administratie, justitie si in toate institutiile obstesti si politice. * Împãrtirea mosiilor statului, manãstirilor, celor obstesti tãranilor care nu au pãmant, insã in exclusivitate numai basarabenilor. * Luarea in seamã a statului, a mosiilor particulare, de peste 100 de desetine (aprox. 1 hectar ca mãsurã de suprafatã), dupã o justã impãrtire a acestora cãtre tãrani. * Autocefalia biserici ortodoxe basarabene, carmuitã de un arhiepiscop moldovean, ales de clerul local, impreunã cu membrii consiliilor bisericesti. * Populatia localã sã facã serviciul militar numai in unitãtile care-si au garizoanele in Basarabia. * Limba rusã sã se predea in scoli ca obiect obligatoriu. * Basarabia autonomã va comunica cu organele centrale in limba rusã. Dupã cum vedem, nu existã diferente mari intre cele douã partide moldovenesti, sesizãm, insã, la cei din Odessa unele concesii fatã de programul bolsevic in privinta pãmantului si fatã de folosirea limbii ruse. Totusi, la sfarsitul lunii martie 1917, partidul progresistmoldovenesc protesteazã fatã de unele mãsuri ale guvernului de la Petrograd si trece la un program de propagandã romaneascã in toate zonele. Pe 18 aprilie au loc manifestatii in comun cu partidul national-moldovenesc, iar in ziua urmãtoare, pe 19 aprilie, are loc fuzionarea intre aceste douã partide care urmãreau, de fapt, acelasi scopuri privind cauza nationalã a romanilor basarabeni, apãrarea intereselor acestora, atat in Basarabia, cat si in Trasnistria. În lucrarea ‘Anul 1918Ora astralã a neamului romanesc’, Anton Moraru si Ion Negrei insirã o listã largã a patriotilor basrabeni din acea vreme, care reprezentau intelectualitatea democraticã, militarii moldoveni, nobilii, patrioti, preotimea, ardelenii si bucovinenii, refugiati in Basarabia si implicati, cu totul, in lupta nationalã de aici. Ion Stafi redã o interesantã luare de cuvant a cãpitanului Emanuil Catelli, care exprimã, cu oarecare duritate, dorintele militarilor moldoveni. El spune cã pe dansul nul multumeste nici programul de la Chisinãu, nici proclamatia pregãtitã sã fie rãspanditã printre soldatii moldoveni din Odessa. Amandouã sunt prea cu mãnusi, nu-s destul de radicale si de revolutionare. ‘Moldovenii, care au tãcut timp de 106 ani, trebuie sã vorbeascã, azi, mult mai tare, sã li se audã glasul nu numai panã la Petrograd, ci panã la Londra, la Paris si la Roma. Cãci ei sunt romaninumai rusii i-au degradat la rolul de moldoveni. Si ei vor sã-si cearã, acum, toate drepturile. Mai multei vor sã si le ieie singuri. De aceia-i revolutia acum, ca sã luãm indãrãt tot ce ne-au furat talharii timp de 106 ani. Dar pentru ca sã putem face acest lucru ne trebuie, mai inainte de orice, armata moldoveneascã, care sã asigure autonomia Basarabiei, prevãzutã in programul PNM. De asemenea, trebuie sã se ia tot pãmantul de la boieri si sã se dea, fãrã nici o platã, tãranului moldovean. Pãmantul a fost al celor ce l-au muncit, dar strãinii l-au luat de la tãrani prin tot felul de apucãturi. Cine sunt boierii din Basarabia? Niste venetici adusi de vanturi. Cati dintre ei sunt adevãrati moldoveni? Nici cate degete sunt la douã maini. Basarabia autonomã, pe care o prevede programul partidului nu este maximul, ci minimul ce se poate cere astãzi. Cãci, dupã dreptate, ar trebui sã scrie pe steagul nostru: ‘Trãiascã Moldova noastrã cea veche, Moldova romaneascã a lui Stefan Vodã’, dar imi pare cã deocamdatã incã nu putem merge asa departe. Trebuie sã cerem, insã, cu tãrie, ca Basarabia sã fie iarãsi a moldovenilor, cum a fost panã acum 106 ani. Dar pentru asta nu-s deajuns programele, oricat ar fi ele de bune si de indrãznete. Nouã ne trebuie, inainte de toate, oaste moldoveneascã.’ (Op. cit., p. 51) Considerãm discursul lui Emanuil Catelli, ca izvorand din cel mai sincer patriotism si continand cele mai mobilizatoare indemnuri posibile in contextual militar si politic de atunci. Încheiem prin citarea a douã apeluri ale partidului nationalmoldovenesc: ‘Frati moldoveni! Sã stiti cã numãrul acelora care luptã pentru autonomia Basarabiei creste vãzand cu ochii. În zilele din urmã a intrat in randurile acestora si preotimea intreagã din Basarabia, care se adunase aici la sfat. Cu ajutorul lui Dumnezeu, toatã suflarea moldoveneascã se adunã la un loc.’ ‘Frati Moldoveni! Bãgati de seamã cã in aceste vremuri o multime de oameni rãi cautã sã pescuiascã in apã tulbure! Multi vin printre voi cu fel de fel de vorbe amãgitoare, ca sã vã atragã in mrejele lor. Partidul National-Moldovenesc vã atrage luare aminte ca sã vã pãziti de orice incercãri ale strãinilor rãu voitori. Ascultati cu totii la indrumãrile pe care vi le dau inainte-stãtãtorii vostri, urmati sfaturile din gazeta noastrã si asteptati cu incredere ceea ce vã va spune de aici incolo partidul moldovenesc, care e fãcut anume.’ Citatele de mai sus, ca si altele care vor urma, sunt extrase din lucrarea cãpitanului Gheorghe Andronache, ‘Albumul Basarabiei in jurul marelui eveniment al unirii’, care a fost tipãritã de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ‘Elena Cuza’, Barlad, prin initiativa domnului presedinte Nicolaie Mihai.

Dan Ravaru

Articol scris de:



Posteaza un comentariu