Politistii vor putea interveni si emite ordine de protectie cu aplicare imediatã

0
14

Politistii vor putea interveni în cazurile de violentã domesticã, dacã este nevoie chiar si intrând cu forta în casã, si emite ordine de protectie cu aplicare imediatã în cazul agresorilor. Acestia vor putea fi scosi pe loc din locuintã, le vor fi confiscate cheile si vor avea interdictia de a reveni la domiciliu sau sã se apropie de victimele lor, iar în cele mai grave cazuri vor purta brãtãri electronice. Noile reglementã ri se regãsesc într-un proiect de lege adoptat în ultima sedintã de Guvern.

Dupã emiterea de cãtre politist a ordinului de protectie provizoriu care are o valabilitate de 5 zile si poate fi prelungit, documentul trebuie confirmat de un procuror, care se va adresa instantei pentru eliberarea unui ordin de protectie sporitã. „Ordinul de protectie provizoriu este complementar ordinului de protectie existent în legislatia actualã, se emite de cãtre politist de îndatã, are titlu executoriu, nu are un termen anume, are valabilitate 5 zile, cu posibilitatea de prelungire pânã la emiterea ordinului de protectie. Documentul trebuie confirmat de un procuror în 24 de ore, iar acesta va avea ulterior obligatia sã-l transmitã judecãtorului, cu tot cu dovezile existente. Politistul va avea dreptul si obligatia sã se deplaseze la domiciul victimei, sã intre în domiciliu, chiar si cu forta, sã-l înlãture pe agresor, chiar dacã acesta este titularul contractului de proprietate”, a transmis purtãtorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu. Astfel, responsabilitatea emiterii acestui ordin provizoriu de protectie va reveni politistului ajuns la fata locului care, în baza unei evaluãri va întocmi un formular, va stabili gradul de risc si va decide dacã este cazul sau nu sã emitã un astfel de ordin, prevede proiectul. Mai mult, politistul poate lua si altfel de mãsuri, precum „evacuarea cu interdictia de a reveni pe toatã durata valabilitãtii ordinului, stabilirea unei distante minime fatã de victimã, confiscarea cheilor si, dacã existã, a armelor. Ordinul de protectie provizoriu si ordinul de protectie vor fi monitorizate de cãtre politisti, nerespectarea lui constituie infractiune si se sanctioneazã cu închisoare de la o lunã la un an”, a precizat purtãtorul de cuvânt al Guvernului. Cea mai importantã schimbare este introducerea unui sistem electronic de supraveghere, o „brãtarã” prin care agresorul va fi monitorizat continuu. Pentru aceasta, însã, e nevoie de îndeplinirea câtorva conditii: agresorul trebuie sã fi fost obligat sã pãsteze o distantã minimã fatã de victimã, de rudele sale, de resedinta victimei, de locul de muncã al persoanei protejate si trebuie sã fi fost interzis a se deplasa în anumite zone pe care victima le viziteazã periodic, a mai transmis purtãtorul de cuvânt al Guvernului. „În procesul de monitorizare, politistul va face verificãri permanente prin toate mijloacele în vederea respectãrii mãsurilor dispuse pentru agresor (vizite la domiciliu, culegere de informatii de la vecini, serviciul victimei, scoalã, dupã caz). De asemenea, dupã emiterea OPP, politistul se va asigura cã drepturile agresorului sunt respectate prin mãsuri care vizeazã informarea corectã cu privire la OPP si respectiv îndrumarea si orientarea cãtre un serviciu social specializat pentru gãzduire si consiliere”, se aratã într-un comunicat al Ministerului Muncii, initiator al proiectului de lege. „Regimul juridic al sistemului de supraveghere electronicã utilizat pentru verificarea respectãrii mãsurilor de protectie va fi stabilit ulterior, prin lege. Mentionãm cã un astfel de sistem electronic de supraveghere se regãseste în Codul de procedurã penalã, Legea nr. 253/2013 si Legea 254/2013. Prin intermediul acestor instrumente se urmãreste îmbunãtãtirea sprijinului acordat victimelor violentei domestice, prin asigurarea unei interventii imediate si coerente. Normele, metodologiile si procedurile vor fi elaborate prin legislatia secundarã, aceasta urmând sã fie reglementatã printr-un Ordin comun al MMJS si MAI”, se mai aratã în comunicat. La finalul lunii ianuarie, o femeie de 38 de ani a fost ucisã de sotul ei chiar în grãdinita la care lucra, cu toate cã victima avea un ordin de restrictie împotriva acestuia. O tragedie care ar fi putut fi, poate, evitatã dacã legislatia în domeniul violentei domestice ar fi cuprins prevederi care, în mod real, sã le punã pe victimele acestor abuzuri la adãpost de agresorii lor. De mai bine de un an, modificãrile în acest domeniu nu mai sunt optionale, ci au devenit chiar obligatorii pentru România, din momentul în care în tara noastrã a intrat în vigoare Conventia de la Istanbul, numitã si Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei împotriva femeilor si a violentei domestice. Între douã dezbateri, româncele mor cu zile sub ploaia de lovituri, în 80% dintre cazuri victima violentei domestice fiind sotia, aratã un studiu realizat anul trecut de Asociatia Nationalã pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bãrbati (ANES). La mai bine de un an de la intrarea în vigoare a Conventiei Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei împotriva femeilor si a violentei domestice, care ar fi trebuit sã ducã la o protectie mai bunã a victimelor, legislatia româneascã bate pasul pe loc. Proiectul de lege anuntat astãzi de Guvernul României este doar primul pas în directia armonizãrii legislatiei românesti cu prevederile europene, iar acum rãmâne de vãzut si cât timp va dura parcursul sãu în Legislativ. În momentul de fatã, statul are toate pârghiile pentru a încerca sã controleze fenomenul care ia amploare pe zi ce trece, un subiect tabu în România despre care victimele nu vor sã vorbeascã. La un an distantã de la acest moment, însã, ceea ce a fãcut statul român a fost doar sã se lanseze în „ample dezbateri. (…) Începând cu luna octombrie 2015 au avut loc mai multe întâlniri între organizatii neguvernamentale si institutii publice, pe fondul unor cazuri de agresiune asupra femeilor, cazuri ce au fost mediatizate intens, scopul principal fiind eficientizarea legislatiei din domeniu”, se aratã într-un rãspunsul oferit de Guvern la o interpelare a deputatei PNL Adriana Sãftoiu. Legea privind violenta domesticã, modificatã în 2012 Cea mai importantã modificare a legii privind combaterea violentei în familie a fost fãcutã în 2012, atunci când a fost introdusã prevederea potrivit cãreia persoana agresatã poate cere instantei un ordin de protectie si de restrictie fatã de fãptuitor. dar si cã victima are dreptul sã se adreseze judecãtorului si sã solicite ordin de protectie cu caracter provizoriu, iar instanta poate sã interzicã agresorului sã rãmânã sau sã se reîntoarcã în locuinta comunã, sã-l oblige pe agresor sã suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecatã, cele generate de adãpostirea victimei. În plus, victima poate sã cearã ordin de restrictie care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, pãstrarea distantei de minim 200 de metri fatã de persoana vãtãmatã, interzicerea oricãrui contact telefonic, corespondente. Acest ordin de interdictie nu poate depãsi doi ani. Din punct de vedere practic, însã, aplicarea prevederilor la modul real este mult mai anevoioasã. Un raport al Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii a arãtat cã pentru magistratii români, urgenta poate ajunge sã însemne si 175 de zile (aproape 6 luni), pânã când pun cazul pe rol, iar apoi poate ajunge la încã 174 de zile, pânã judecã dosarul. Trimiterea ordinului de protectie la Politie, pentru a fi aplicat, poate sã mai dureze alte luni de zile. Timp în care, în peste 90% din cazuri, o femeie trebuie sã facã fatã sotului, iubitului sau unui alt bãrbat care o bate. „Vorbim de situatii de viatã si de moarte”, a declarat atunci pentru Gândul un expert în domeniu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.