MFP: Angajatorii vor retine la sursã CASS si vor evidentia sumele în Formularul 112

0
206

Angajatorii din sectoarele IT si cercetare-dezvoltare si ai zilierilor sau persoanelor cu handicap care mãresc cu cel putin 20% salariile brute ale acestor angajati vor retine la sursã si vor evidentia în Formularul 112 cheltuielile cu CASS, a declarat ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici.

„O parte din cheltuielile angajatorilor cu contributiile de asigurãri sociale de sãnãtate (CASS) vor fi suportate de la bugetul de stat. De aceastã facilitate vor beneficia persoanele din patru categorii: angajatii din sectoarele IT si cercetare-dezvoltare, zilierii si persoanele cu handicap. Angajatorii care mãresc cu cel putin 20% salariile brute ale acestor angajati vor retine la sursã si vor evidentia în Formularul 112 cheltuielile cu CASS si nu vor mai avea de îndeplinit altfel de proceduri”, a spus Eugen Teodorovici. Ministrul a recunoscut cã initial se pregãtise un ajutor de stat pentru compensarea cheltuielilor cu CASS la aceste categorii, dar „s-a gãsit aceastã solutie care este mult mai simplã si pentru buget, si pentru angajatori (…) Impactul bugetar al variantei cu ajutor de stat ar fi fost de 300 de milioane de lei; la mãsura descrisã mai sus, impactul este mult mai m mic”, a precizat ministrul.

Proiect: Statul va suporta o parte din CASS în IT, cercetare, la sezonieri si persoanele cu handicap

Ministeul Finantelor a publicat luni un proiect de ordonantã de urgentã care prevede suportarea de la bugetul de stat a unei pãrti din contribut ia de asigurãri sociale de sãnãtate (CASS) datoratã de cãtre persoane fizice din categoriile IT, cercetare, sezonieri si persoane cu handicap. „Modificãrile aduse prin prezenta ordonantã de urgentã vizeazã acordarea pentru personalul plãtit din fonduri publice, angajat în baza unui contract individual de muncã cu timp partial, cãruia îi sunt aplicabile prevederile alin. (51) al art. 146 si ale alin. (5+1) al art. 168 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificãrile si completãrile ulterioare, a unei sume al cãrei cuantum se stabileste astfel încât sã se mentinã în platã cuantumul net acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2017, în mãsura în care personalul respectiv îsi desfãsoarã activitatea în aceleasi conditii”, se precizeazã în Nota de fundamentare a proiectului normativ. Scopul proiectului de act normativ este asigurarea venitului net pentru angajatii din domeniul IT, cercetare-dezvoltare si inovare, precum si pentru cei care desfãsoarã activitãti cu caracter sezonier sau sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat, la acelasi nivel pe care l-au avut pentru luna decembrie 2017. Asigurarea acelui venit se va face „fãrã ca angajatorii acestora sã fie obligati sã facã un efort financiar suplimentar pentru acesti angajati în raport cu ceilalti angajati care nu beneficiazã de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii”. Mãsura constã în „suportarea de la bugetul de stat a unei pãrti din contributia de asigurãri sociale de sãnãtate datoratã de cãtre persoanele fizice care realizeazã venituri din salarii si asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncã cu normã întreagã aflate în derulare la data de 31 decembrie 2017 si care se încadreazã în categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal”. Potrivit proiectului, beneficiarii acestei facilitãti vor fi: 1. persoanele cu handicap grav sau accentuat 2. persoanele fizice care desfãsoarã activitãtii de creare de programe pentru calculator; 3. persoanele fizice care desfãsoarã activitãti de cercetare-dezvoltare si inovare; 4. persoanele fizice care desfãsoarã activitãtii pe bazã de contract individual de muncã încheiat pe o perioadã de 12 luni, cu persoane juridice române care desfãsoarã activitãti sezoniere dintre cele prevãzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitãti, în cursul unui an. De asemenea, mãsura se aplicã inclusiv persoanelor – din categoriile enumerate mai sus – pentru care se modificã raportul de muncã, respectiv detasare, suspendare sau încetare, precum si pentru angajatii ai cãror angajatori se aflã în stare de insolventã. Finantele mai precizeazã cã mãsura este conditionatã de efectuarea de cãtre angajator a transferului sarcinii fiscale a contributiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispozi- tiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectueazã majorarea venitului salarial brut cu cel putin 20% fatã de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajatii beneficiari ai acestei mãsuri. Pentru aceste persoane, al cãror venit salarial brut este majorat cu cel putin 20% fatã de nivelul din luna decembrie 2017, „angajatorii determinã nivelul contributiei de asigurãri sociale si al contributiei de asigurãri sociale de sãnãtate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% si, respectiv 10% la venitul brut majorat”, se mentioneazã în documentul citat. Potrivit Finantelor, contributiile sociale astfel determinate se retin din venitul brut dupã cum urmeazã: – contributia de asigurãri sociale (CAS) datoratã, se retine integral; – contributia de asigurãri sociale de sãnãtate (CASS), se retine partial, în raport cu CASS datoratã, astfel încât venitul salarial net obtinut pentru luna decembrie 2017 sa fie mentinut si pentru anul 2018. Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în functie de care se determinã venitul brut pentru care se aplicã suportarea de la bugetul de stat a unei pãrti din CASS datoratã, este format din salariul de încadrare si elementele de natura veniturilor salariale care se acordã în fiecare lunã, conform contractului individual de muncã, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bazã de calcul al contributiilor sociale obligatorii. CASS retinutã din venitul brut al lunii curente de cãtre angajator se determinã ca diferentã între venitul brut si urmãtoarele: a) CAS, calculatã si retinutã de cãtre plãtitorul de venit, potrivit prevederilor Codului Fiscal si b) venitul salarial net corespunzãtor venitului brut prevãzut în contractul individual de muncã, aflat în derulare la data de 31 decembrie 2017. Suma reprezentând diferenta pozitivã dintre CASS datoratã si calculatã potrivit prevederilor Codului fiscal si CASS retinutã potrivit proiectului de act normativ, se se stabileste de cãtre angajator si se evidentiazã distinct ca sumã dedusã în Declaratia privind obligatiile de platã a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominalã a persoanelor asigurate (Declaratia formular 112). Exemplu: Venit brut – decembrie 2017: 10.000 lei Contributii sociale obligatorii- angajat: 1.650 lei CAS (10,5%) 1.050 lei CASS (5,5%) 550 lei Somaj (0,5%) 50 lei Venit net: 8.350 lei Venit brut 2018: 12.000 lei 10.000 lei + 10.000 lei x 20% (venit brut 2017 majorat cu 20%) Contributii sociale obligatorii, DATORATE de angajat: 4.200 lei, din care: CAS datoratã (25%) 3.000 lei CASS datoratã (10%) 1.200 lei CASS RETINUTÃ: 650 lei s12.000 lei – 3.000 lei – 8.350 lei + 650 lei (venit brut 2018 -CAS- venit net decembrie 2017) Diferentã CASS dedusã de la bugetul de stat: 550 lei 1.200 lei – 650 lei (CASS datoratã – CASS retinutã) Venit net: 8.350 lei. Initiatorii ordonantei mai aratã cã mãsurile propuse prin actul normativ „sunt aplicabile veniturilor din salarii si asimilate salariilor relizate de categoriile de persoane scutite de la plata impozitului pe venit potrivit art. 60 din Codul fiscal, pentru care scadenta obligatiei de platã reprezentând contributia de asigurãri sociale de sãnãtate datoratã de anagajat si retinutã de angajator, intrevine dupã intrarea în vigoare, pe o perioadã de 12 luni. Totodatã, prin proiectul normativ sunt reglementate si aspectele de naturã proceduralã: – modalitatea de stabilire a diferentei de CASS suportatã de la bugetul de stat, respectiv prin calcularea si înscrierea acesteia, distinct, în Declaratia 112 depusã de angajator, la termenul prevãzut de lege; – modalitatea de alocare, de la bugetul de stat a diferentei de CASS, precum si modalitatea de transmitere a informatiilor cãtre CNAS; – modalitatea de verificare de cãtre ANAF, a diferentei de CASS suportatã de la bugetul de stat, stabilitã de angajator în Declaratia 112, respectiv, pe baza unei analize de risc specifice; – modalitatea de stabilire a CASS datorat în situatiile în care venitul brut lunar este mai mic decât salariul lunar minim brut pe tarã. „În vedera alocãrii de la bugetul de stat a sumei deduse din Declaratia 112, organele fiscale centrale transmit informatic unitãtilor Trezoreriei Statului cuantumul acesteia. Aceste sume sunt transmise din sistemul de gestiune a declarat iilor fãrã a intra în evidenta fiscalã pe plãtitori, având în vedere faptul cã organele fiscale centrale sunt abilitate sã colecteze obligatia de platã retinutã la sursã de angajator si ramasã de platã in sarcina acestuia”, mai aratã initiatorii. Ei subliniazã cã „suportarea de la bugetul de stat a diferentei de CASS se realizeazã si în cazul în care, pe perioada de aplicare (12 luni) contribuabilul corecteazã, aceastã sumã, prin declaratie rectificativã sau organul fiscal constatã cã suma trebuia sã fie mai mare”. În schimb, dacã suma suportatã de la bugetul de stat trebuia sã fie mai micã si aceasta este corectatã de contribuabil prin declaratie rectificativã sau stabilitã de organul fiscal, se recupereazã, la bugetul de stat, angajatorul fiind obligat la plata diferentei în minus si a accesoriilor potrivit Codului de procedurã fiscalã. „Proiectul de act normativ va avea o aplicabilitate temporarã (12 luni)”, acest aspect fiind reglementat la art. II al viitoarei ordonante. Ministerul Finantelor aduce si unele precizãri necesare cu privire la efectele proiectului: – în cazul majorãrilor salariale cu mai mult de 20% fatã de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferenta dintre CASS datoratã si CASS retinutã scade degresiv pânã la zero, cu cât majorarea este mai mare. În cazul în care CASS retinutã este egalã cu CASS datoratã, dispozitiile proiectului de act normativ nu îsi mai produc efectele. Într-o astfel de situatie, angajatorul asigurã prin efort propriu un venit net cel putin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justificã sustinerea de la bugetul de stat a angajatilor respectivi; – în cazul majorãrilor salariale cu mai putin de 20% fatã de nivelul din decembrie 2017, diferenta dintre CASS datoratã si CASS retinutã ar creste progresiv, iar diferenta de CASS alocatã de la bugetul de stat nemaifiind suficientã pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017. Întro astfel de ipotezã, în care angajatorul nu efectueazã transferul contributiilor sociale la angajati, concomitent cu asigurarea unei cresteri a salariului brut in 2018 cu cel putin 20% care sã asigure mentinerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui sã acopere si partea de contributii pe care angajatorul nu a transfert-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fãrã ca acesta sã fie însotit de un comportament corect din partea angajatorilor. Mãsurile propuse prin actul normativ nu se aplicã în urmãtoarele cazuri: a) în situatia în care, potrivit acordului de vointã al pãrtilor, în cadrul perioadei prevãzutã la art. II alin. (1) din proiectul de act normativ este diminuat nivelul venitului salarial brut astfel încât conditia de la alin. (1) din proiect nu mai este îndeplinitã; b) pe perioada în care contractul individual de muncã este suspendat potrivit Legii nr. 53/ 2003 – Codul muncii, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare; c) în cazul contractelor individuale de muncã cãrora le sunt aplicabile dispozitiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice, cu modificãrile si completãrile ulterioare; d) în cazul contractelor individuale de muncã cu timp partial. În domeniul IT sunt beneficiari de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii si asimilate salariilor persoanele angajate care se încadreazã în prevederile art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, în urmãtoarele conditii: – angajatii ocupã posturile specifice activitãtii desfãsurate, iar angajatorul are prevãzut în organigramã compartimente specializate de informaticã; – angajatorul a realizat în anul fiscal precedent si a înregistrat distinct în balantele analitice, ca urmare a activitãtii de creare de programe pentru calculator destinate comercializãrii pe bazã de contract, un venit anual de cel putin echivalentul în lei a 10.000 de euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de BNR, aferent fiecãrei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiazã de scutirea de impozit pe venit. „Persoanele care desfãsoarã acelasi tip de activitate, dar sunt angajate în institutii publice, nu beneficiazã de aceastã scutire si pe cale de consecintã, prevederile din proiectul de ordonantã de urgentã nu le sunt aplicabile, salariile acestora fiind majorate, de la 1 ianuarie 2018, ca urmare a transferului sarcinii fiscale a contribut iilor sociale de la angajator la angajat”, se mai mentioneazã în proiectul citat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.