Autoritãtile vor fi obligate sã ofere cetãtenilor douã variante de tarife pentru gestionarea deseurilor municipale

0
176

„Prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor a fost introdus instrumentul economic „Plãteste pentru cât arunci” în vederea stimulã rii colectãrii separate a deseurilor de la populatie, fãrã însã a crea cadrul complet, astfel încât acesta sã fie functional. Aceastã prevedere va impune alinierea contractelor de delegare existente dintre autoritãtile administratiei publice locale si operatorii de salubrizare cu modificãrile impuse prin prezentul act normativ”, se noteazã în document. În acest context, pentru autorizarea si supravegherea implementãrii prin sisteme colective a obligatiilor operatorilor economici se înfiinteazã, în cadrul Ministerului Mediului, Comisia de supraveghere a rãspunderii extinse a producãtorilor. De asemenea, autoritãtile administratiei publice locale au obligatia sã asigure colectarea separatã pentru cel putin deseurile de hârtie, metal, plastic si sticlã din deseurile municipale. Aceleasi autoritãti trebuie sã asigure implementarea instrumentul economic „Plãteste pentru cât arunci”, oferind cetãteanului posibilitatea de a alege din cel putin douã variante de tarife distincte pentru gestionarea deseurilor municipale, respectiv pentru gestionarea deseurilor reziduale, fundamentate pe cel putin una dintre urmãtoarele modalitãti bazate pe: volum, frecventa de colectare, greutate si saci de colectare personalizati. „Colectarea separatã, transportul, sortarea si, dupã caz, alte operatii de tratare a deseurilor de ambalaje, colectarea separatã a DEEE-urilor, a bateriilor si acumulatorilor, care se regãsesc în deseurile municipale în conditiile stabilite pentru prestarea serviciului de salubrizare se fac fãrã costuri în sarcina cetãteanului sau a persoanei juridice producãtor al respectivelor deseuri. Costurile nete de colectare separatã, transport, sortare si, dupã caz, alte operatii de tratare a deseurilor de ambalaje, de colectare separatã a DEEE-urilor, a bateriilor si acumulatorilor, care se regãsesc în deseurile municipale se suportã de cãtre operatorii economici supusi regimului de rãspundere extinsã a producãtorului prin persoanele juridice autorizate pentru operarea sistemelor colective de îndeplinire a obligatiilor în regimul de rãspundere extinsã a producãtorului”, se aratã în proiectul de Ordonantã. Potrivit sursei citate, autoritãtile administratiei publice locale au obligatia sã atingã, pânã la 31 decembrie 2020, un nivel de pregãtire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totalã generatã, cel putin pentru deseurile de hârtie, metal, plastic si sticlã provenind din deseurile menajere sau, dupã caz, din alte surse, în mãsura în care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din gospodãrii. Totodatã, titularii pe numele cãrora au fost emise autorizatii de constructie si/sau desfiintãri au obligatia sã gestioneze deseurile din constructii si desfiintãri, astfel încât sã atingã progresiv, pânã la 31 decembrie 2020, un nivel de pregãtire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materialã, inclusiv opera- tiuni de rambleiere care utilizeazã deseuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitãtilor de deseuri nepericuloase, cu exceptia materialelor geologice naturale. Pe de altã parte, operatorii economici care introduc pe piata nationalã ambalaje reutilizabile sunt obligati sã aducã numai ambalaje reutilizabile care respectã cerintele esentiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj pentru ca acestea sã corespundã unor reutilizãri multiple. De asemenea, acestia sunt obligati sã aplice sistemul garantie pentru ambalajele respective la o valoare unitarã de 2 lei/bucatã, dar si sã asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori. Proiectul de Ordonantã este în dezbatere publicã pe site-ul Ministerului Mediului, iar persoanele sau organizatiile interesate pot transmite opinii/propuneri/ sugestii, pânã pe data de 15 februarie 2018, la Ministerul Mediului, Directia Generalã Deseuri, Situri Contaminate si Substante Periculoase. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, pânã în 2020, conform directivelor europene, urmãtoarele obiective: minimum 50% ratã de reutilizare si reciclare din masa totalã a cantitãt ilor de deseuri (hârtie, metal, plastic si sticlã), minimum 70% nivel de pregãtire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materialã de minimum 70% din masa cantitãtilor de deseuri nepericuloase provenite din activitãti de constructie si demolãri, 60% valorificare a deseurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piata nationalã. În plus, anual, va fi nevoie sã se atingã o cantitate colectatã de deseuri electronice de 4 kg/locuitor si sã se colecteze separat bio-deseurile în vederea compostãrii si fermentãrii acestora. România a negociat 36 de conditionalitãti ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii conditionalitãtilor poate duce la suspendarea integralã sau partialã a plãtilor aferente Programelor Operationale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limitã pânã la care România trebuia sã îndeplineascã toate aceste condit ionalitãti. Autoritãtile de la Bucuresti aveau termen pânã la finalul anului 2017 sã închidã 101 gropi de gunoi neconforme. Termenele UE prevãzute pentru închiderea treptatã a depozitelor de deseuri neconforme sunt programate la fiecare datã de 16 iulie ale fiecãrui an, pânã în 2017. Comisia Europeanã a decis, în data de 15 februarie 2017, sã actioneze în judecatã România la Curtea Europeanã de Justitie (CEJ), pentru cã autoritãtile nu au reusit sã închidã 68 de depozite municipale de deseuri neconforme, care reprezintã un risc serios pentru sãnãtatea oamenilor si mediu, informeazã un comunicat de presã al Executivului comunitar. Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeanã (CE) a trimis România în fata Curtii de Justitie a UE pentru neîndeplinirea obligatiei de a revizui si adopta Planul National de Gestionare a Deseurilor si programul de prevenire a generãrii de deseuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deseurile (Directiva 2008/98/CE) si ale economiei circulare. Pe data de 22 decembrie, anul trecut, Hotãrârea de Guvern privind Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost aprobatã în sedinta Executivului, acest lucru conducând la închiderea unei proceduri de infringement aflatã în fazã contencioasã. Statisticile Asociatiei Române a Compostului (ARC), în privinta modului în care România se „comportã” cu deseurile, aratã cã, în prezent, la nivel national, se proceseazã prin compostare 124.717 tone de deseuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacitãtii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodatã, 34,6% sunt instalatii nefinalizate, în constructie, iar restul de 54,9% reprezintã instalatii de compostare receptionate, dar care nu functioneazã.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.