LECTIILE MARII UNIRI DIN 1918

De cteva zile, natiunea romn a intrat pe linia dreapt a Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Numeroase organizatii ale societtii civile si-au anuntat deja predispozitia angajrii lor n manifestri de elogiere a personalittilor care au fcut posibil Marea Unire, de comemorare a jertfelor eroilor, de recitire a lectiilor istoriei. De aici ncolo, n anul si-n lumina Centenarului, toate declaratiile, deciziile si actiunile noastre vor avea o semnificatie cu totul deosebit. n aceast lumin se vor mplini nfrtiri, adunri vibrante, conferinte, simpozioane, emisiuni si concerte, n cadrul crora, sper, se vor lansa idei, se vor dezbate situatii, se vor evalua consecintele si se vor trage nvtminte.

n acest spirit nlttor si mobilizator, actiunile noastre trebuie s porneasc numaidect de la constiinta faptului c Romnia de astzi este continuatoarea de drept si mostenitoarea de suflet a Romniei anului 1918. Biruit-a dreptatea, anunta la Alba-Iulia 1918 un mare preot patriot. Prin urmare, credem c sansa victoriei se poate repeta, dac vom fi drepti, dac toate initiativele si lectiile naintasilor vor fi asumate plenar de ntreaga clas politic romneasc, indiferent de culoare si mandat.
Prima actiune pe care vreau s-o lansez este ca noi, partidele parlamentare, s semnm pn la sfrsitul acestui an o Conventie, pe modelul Declaratiei de la Snagov, din 1995, care s ateste acordul fortelor politice pentru crearea unei strategii nationale de dezvoltare si de rentregire a Romniei – o strategie axat pe dou paliere, fiecare dintre ele cu obiectivele anulrii a dou consecinte istorice nefaste pentru tara noastr.
Primul obiectiv priveste Romnia n granitele ei actuale si tine de zonele defavorizate ale Moldovei din partea de Est si Nord-Est a Romniei. Aceast parte a Trii a purtat pe umerii ei cele mai grele ncercri ale Rzboiului de Rentregire, a fost teatru devastator n cel de-al Doilea Rzboi Mondial si zon marginal preponderent agrar n anii comunismului. Este n puterea Romniei de azi s desfsoare programe si proiecte prioritare de modernizare a Estului si Nord-Estului trii n conformitate cu politicile nationale si comunitare europene. n prim-plan este nevoie s punem proiectele de dezvoltare a infrastructurii, urmate de investitii publice majore, care s atrag, la rndul lor, investitii internationale, crend noi servicii si locuri de munc bine pltite. De exemplu, extensiunea vital pentru Chisinu a Gazoductului Iasi – Ungheni sau initiativa legislativ, sustinut si de subsemnatul, de investitii prioritare n Autostrada Iasi – Trgu-Mures Autostrada Unirii, cu mari conotatii strategice prin deschiderea ei ctre Republica Moldova si chiar Ucraina! n calitatea mea de senator de Vaslui insist pe aceste prioritti – n stare s impulsioneze dezvoltarea regiunii si s opreasc depopularea intensiv a zonei, cu toate consecintele benefice pentru ea. Ar fi bine ca bugetul pentru anul viitor, la care se lucreaz acum, s includ elementele noii strategii. Obiectivele unificatoare de modernizare economic, proiectele cu potential cultural-istoric de important national si european urmeaz s fie parte a acestei strategii.
Al doilea obiectiv trebuie s includ Republica Moldova, cel de-al doilea stat romnesc, precum i spunem noi, parte din Basarabia istoric care, la 1918, a pus nceputul rentregirii pmnturilor romnesti. Republica Moldova este o consecint direct a Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, pact de agresiune care trebuie, n numele umanittii, anulat si de facto, nu doar de iure. Desi aprut dup destrmarea imperiului sovietic gratie miscrii de eliberare national de la finele secolului XX, Republica Moldova nu a fost condus niciodat de exponentii acestei miscri. Centrele imperiului reciclat au reusit s impun Republicii Moldova guvernri obediente, mare parte din ele antinationale si antiromnesti. Clasa politic aprut la Chisinu dup 1991 s-a dovedit a fi mult mai afectat de cei 46 de ani de ocupatie ruseasc sovietic, dect cea de la 1918, dup ocupatia tarist de 106 ani. Lucid si abil politic, dar si exemplar determinat national, acea eminent echip de politicieni si intelectuali a parcurs n patru luni de zile calea de la sedinta de constituire a Sfatului Trii, la 21 noiembrie 1917, la sedinta de unire din 27 martie 1918, care a votat Unirea cu Patria-mam. A fost o alegere pe ct de dreapt, pe att de vizionar, avnd n vedere consecintele instaurrii n Rusia a statului bolsevic al terorii si genocidului.
La confluenta secolelor XX-XXI, conditiile sunt putin diferite. Prbusirea imperiului sovietic nu a provocat, din fericire, un al treilea rzboi mondial. Rusia a adoptat alt regim, dar nu s-a pocit pentru crime, pentru agresiune, pentru genocid. Evenimentele din Ucraina demonstreaz aceleasi politici agresive si militariste.
Cel mai grav lucru n aceast istorie este c la Chisinu, sub presiunea colosului rsritean, nc nu a aprut acea guvernare decent si responsabil, care ar constientiza c iesirea din acest calvar dilematic este doar Unirea cu Tara. Mai mult, constientizarea general a reunificrii celor dou maluri de Prut este mult mai anemic dect dodonismul adversarilor nostri ce-si promoveaz acolo politicile lor de separatism national si segregare interetnic.
Apreciind consecventa n sustinerea cursului european al Republicii Moldova, nu pot trece cu vederea si anumite derapaje, venite, cu regret, dinspre Bucuresti. Cu tot respectul fat de institutia prezidential, multi dintre votantii de peste Prut ai actualului Presedinte rmn consternati atunci cnd Presedintele Romniei declar la Bruxelles c, citez: O scurttur via unirea cu Romnia cred c nu este o cale foarte fezabil n acest moment. Nu vreau s intru n polemici contraproductive, de interpretare a nuantelor, dar scurttura din 27 martie 1918 chiar s-a dovedit a fi una foarte fezabil si cu consecinte faste pentru natiune.
Ca membru al Parlamentului Romniei, nu pot trece cu vederea si lipsa unui cadru sistemic de promovare a dezideratului de rentregire. O strategie national asumat de ntreaga clas politic, sprijinit de crearea unui Fond National al Rentregirii, ar suplini restantele la acest capitol si ar mobiliza ntreaga societate, de aici si de dincolo de Prut, sub flamura aceluiasi unic ideal. ndemnul nostru ctre toat clasa politic este s demonstrm natiunii c suntem oameni de cuvnt si de fapt, vrednici de mostenirea precursorilor nostri de la 1918.
Cu prilejul Zilei Nationale a Romniei, aducem felicitri tuturor romnilor, oriunde s-ar afla: acas sau pretutindeni, pe meridianele globului.

Dumnezeu s binecuvnteze Romnia!
Dumnezeu s binecuvnteze poporul romn!

Ion Hadrc, senator de Vaslui

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.