vineri, 10 noiembrie 2017

100 DE ANI DE LA PUCIUL BOLSEVIC DIN OCTOMBRIE SAU UN SECOL DE TEROARE SI REPRESIUNI

vineri, noiembrie 10, 2017, 3:00
Stire din categoria Actualitate Comentarii: 0 Comentarii pana acum.


Marti, plenul reunit al Parlamentului României a pãstrat, la propunerea lui Ion Hadârcã, senator ALDE de Vaslui, un moment de reculegere în memoria victimelor regimului totalitar comunist. Solemnitatea momentului a fost întãritã de mesajul puternic transmis de parlamentarul de Vaslui prin intermediul declaratiei politice „100 de ani de la puciul bolsevic din octombrie sau un secol de teroare si represiuni”, rostitã chiar pe 7 noiembrie, cu un ecou al „poate celei mai sângeroase, prin urmãrile sale, si mai blestemate zile din istoria secolului XX!”, a subliniat senatorul Ion Hadârcã.

În contextul apropierii Centenarului Marii Uniri, pe care il vom serba in 2018, senatorul ALDe de Vaslui Ion Hadarcã a adus in actualitate o serie de evenimente care ‘au precedat, au stimulat ori au creat amenintãri grave la adresa infãptuirii idealurilor de reintregire a natiunii romane’. ‘Primul Rãzboi Mondial, in prima lui fazã, anii 1914-1916, se stie, a creat premisele punerii in fata autoritãtilor de atunci ale Romaniei, drept obiectiv strategic, eliberarea Banatului si Ardealului. Cea de-a doua fazã a rãzboiului a creat un declin in care Romania risca sã piardã nu numai visul reintregirii, dar si propria existentã ca stat. Speranta a fost resuscitatã odatã cu implicarea Frantei in operatiunile de pe Frontul Roman, dar si cu infãptuirea Revolutiei Democratice Ruse, din februarie 1917. Lozinca acesteia, a dreptului popoarelor la autodeterminare intr-o Rusie numitã de Marx inchisoarea popoarelor, a fãcut sã prindã contur ideea desprinderii Basarabiei de imperiul Rus si a revenirii ei la Patria-Mamã, de la care a fost ruptã, prin minciunã si fals istoric, in 1812. Zeci de mii de soldati moldoveni din armata taristã, intorsi la vatrã dupã bolsevizarea Imperiului Rus, au format comitete reprezentative si, la indemnul ardeleanului Onisifor Ghibu, impreunã cu invãtãtorimea basarabeanã si cu reprezentantii altor bresle, laolaltã cu minoritãtile nationale, au creat, la 21 noiembrie 1917, Sfatul Tãrii: Parlamentul viitoarei Republici Democratice Moldovenesti, proclamate la 2 decembrie al aceluiasi an, care, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei si a pus bazele si temelia Romaniei Mari. Între timp, in imperiul de la rãsãrit, a avut loc o actiune in fortã, care avea sã punã stigmatu-i de sange pe intregul secol XX: la 25 octombrie, stil vechi – 7 noiembrie, stil nou, la Petrograd, Lenin si hunta sa, partidul bolsevic, au comis o loviturã de stat si au preluat puterea politicã in Rusia. Ulterior, propaganda sovieticã a fãcut din aceastã nefastã crimã antistatalã un fetis, l-a spãlat de sange si l-a botezat cu numele: Marea Revolutie din Octombrie. Instalati la putere cu 100 de ani in urmã, Lenin si bolsevicii s-au arãtat ostili proceselor de reintregire a romanilor. Ei au anulat lozinca dreptului la autodeterminare a popoarelor si au incercat, cu ajutorul bandelor bolsevizate care pãrãseau Frontul Roman, sã zãdãrniceascã procesele politice din Basarabia’, a arãtat Ion Hadarcã.

„Omenirea nu trebuie sa uite aceste orori!”

Este important de subliniat, a continuat parlamentarul, ‘cã prima declaratie de rãzboi a Rusiei bolsevice tot impotriva Romaniei a fost, la 13 ianuarie 1918. Lenin si Rusia bolsevicã nu au recunoscut Sfatul Tãrii si deciziile lui. Mai mult, ei nu au recunoscut nici alegerile pierdute de bolsevici in Rusia, in noiembrie 1917, si au dizolvat in fortã Adunarea Constituantã a Rusiei. Tocmai aceastã nelegiuire a reprezentat inceputul unui masacru civil care a durat trei ani si a luat peste 11 milioane de vieti, in majoritate acestea fiind ale tãranilor, intelectualilor, slujitorilor bisericilor, ale membrilor altor partide si ale fostilor inrolati in armata taristã. Teroarea rosie s-a extins peste deceniile urmãtoare. Circa 12 milioane de oameni au cãzut secerati de politia politicã bolsevicã (NKVD) numai intre anii 1937- 1940. Alte milioane de oameni au fost omorati prin infometare la ei acasã, alte milioane – omorate prin deportare in gulaguri dincolo de Cercul Polar, in Siberia ori in Extremul Orient sovietic. Studiile aratã cã jertfe ale regimului inuman, instalat la 7 noiembrie 1917, au marcat toti anii cat a durat puterea sovieticã, numãrul lor fiind estimat la peste 100 de milioane de oameni! Este un genocid, o mare crimã umanitarã, nu doar in sensul decimãrii popoarelor de sub regimul sovietic, ci insãsi aparitia primului stat comunist totalitar, edificat prin mecanismele represiunii constituind o crimã fatã de intreaga omenire. Milioane de etnici romani din zona transnistreanã dintre Bug si Nistru, din Basarabia, din Bucovina de Nord si din insãsi Romania au fost supuse represiunilor. Dupã teroarea lui Lenin a urmat teroarea lui Stalin, dupã care – cea a lui Hrusciov, Brejnev, Andropov. Ocuparea Romaniei de cãtre Armata Rosie, in 1944, a insemnat instaurarea in tara noastrã a unui regim comunist criminal similar cu originalul sãu de la Moscova. Dupã rãzboi, aceste regimuri iau cauzat Romaniei si romanilor, dar si intregii Europe Centrale si de Est, represiuni politice, moarte, stagnare, subdezvoltare, nevoi pe care natiunile supuse acestui experiment diabolic le resimt panã astãzi. Sub acoperirea biruintei aliatilor, comunismul si crimele lui au rãmas in afara unui proces de judecatã, insã omenirea nu trebuie sã uite aceste orori. Ea este datoare sã facã dreptate sutelor de milioane de jertfe ale regimurilor comuniste, cele care-si trag obarsia neagrã din tragicul eveniment de acum 100 de ani. Am pledat si pledez, ca fecior al Basarabiei, supravietuitor al acelui regim criminal, in numele milioanelor de basarabeni, bucovineni si transnistreni impuscati, omorati prin infometare si in deportãri doar pentru faptul cã erau romani, sã nu se mai repete asemenea orori. Este de reflectat profund si apreciez cã este chiar de datoria Parlamentului Romaniei sã condamne fãrã echivoc regimul comunist si crimele comunismului cu initierea unui proces la Tribunalul de la Haga pe modelul Procesului de la Nurenberg. Voi propune Senatului Romaniei un moment de reculegere in memoria romanilor cãzuti victime ale regimului bolsevic-comunist. Vesnicã pomenire tuturor celor cãzuti sub regimul comunist!’.

Articol scris de:



Posteaza un comentariu