joi, 12 octombrie 2017

Fermierii sunt obligati sã accepte munca la negrua

joi, octombrie 12, 2017, 3:00
Stire din categoria Actualitate Comentarii: 0 Comentarii pana acum.


Legea privind exercitarea unor activitãti cu caracter ocazional desfãsurate de zilieri ar trebui modificatã, iar veniturile din munca zilierã ar trebui exceptate de la calculul veniturilor în vederea stabilirii ajutoarelor sociale, considerã Liga Asociatiilor Producãtorilor Agricoli din România (LAPAR).

‘Fermierii romani se confruntã cu greutãti in desfãsurarea activitãtii datoritã unor prevederi legale care ii impiedicã sã- si asigure forta de muncã necesarã prin angajarea de zilieri, iar procedura inregistrare a acestora in registrul zilierilor este anevoioasã, excesivã si inutilã, scop in care opinãm cã Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat si Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitãti cu caracter ocazional desfãsurate de zilieri trebuie modificate’, spune LAPAR. Potrivit sursei citate, foarte multe activitãti din domeniul agricol au caracter ocazional si pentru acestea nu pot fi angajati muncitori cu contract individual de muncã permanent. ‘Aceste activitãti au nevoie de fortã de muncã necalificatã doar ocazional, in diferite perioade ale anului si ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri. Muncitorii zilieri care lucreazã in agriculturã fac parte din cea mai vulnerabilã pãturã socialã si sunt in acelasi timp beneficiari ai ajutoare sociale plãtite de stat. Desi angajarea muncitorilor zilieri este reglementatã potrivit Legii nr. 52/2011, acestia refuzã munca cu ziua pentru cã pierd ajutoarele sociale pe care le primesc in temeiul Legii nr. 416/2001’, atrage atentia LAPAR. Producãtorii agricoli explicã faptul cã muncitorii zilieri trebuie inregistrati in registrul de evidentã a zilierilor care se comunicã in extras cãtre Inspectoratele Teritoriale de Muncã panã cel tarziu la data de 5 a lunii urmãtoare pentru luna precedentã. De asemenea, impozitul de 16% retinut fiecãrui muncitor zilier se vireazã lunar la bugetul de stat, iar prin Declaratia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoanã in parte, precum si impozitul retinut si virat. ‘Pentru acordarea ajutoarelor sociale, beneficiarii acestora trebuie sã prezinte adeverinte eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agentiile pentru Prestatii Sociale verificã la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat in platã. Ca urmare, beneficiarii de ajutoare sociale care au realizat venituri impozabile din muncã ocazionalã desfãsuratã ca zilieri pierd dreptul la ajutor social pentru perioada urmãtoare si sunt obligati sã il restituie pe cel considerat incasat necuvenit. Cum veniturile realizate din muncã ocazionalã desfãsuratã ca zilieri nu au caracter permanent, beneficiarii acestora refuzã sã mai munceascã ca zilieri sau, dacã acceptã sã munceascã cu ziua, nu sunt de acord sã o facã legal, nu vor sã fie inregistrati in registrul de evidentã a zilierilor si nu acceptã plata in conditiile legii, pentru cã dacã sunt identificati cu venituri isi pierd ajutoarele sociale’, afirmã acestia. În acest context, LAPAR avertizeazã cã acest fenomen genereazã consecinte economice si sociale ‘nocive’, cum ar fi imposibilitatea desfãsurãrii activitãtii din cauza lipsei fortei de muncã ziliere, sustragerea de la platã a impozitului pe venit, incurajarea muncii in afara legii (munca ‘la negru’), degradarea stãrii materiale a celei mai vulnerabile pãturi sociale, incurajarea acesteia sã nu mai munceascã, iar pe perioadã lungã imposibilitatea acesteia sã-si depãseascã conditia. ‘Fermierii sunt astfel obligati sã-si facã lucrãrile impinsi sã accepte munca la negru si, incãlcand legea, sã riste sanctiunile foarte mari prevãzute de Legea nr. 52/2011. Veniturile din ajutoare sociale sunt considerate sigure si permanente, iar veniturile din munca cu ziua sunt ocazionale si nu sunt considerate sigure de acest segment social. Tinand cont de aceste aspecte, considerãm cã ar fi utilã modificarea legii si exceptarea veniturilor din munca zilierã de la calculul veniturilor in vederea stabilirii ajutoarelor sociale’, precizeazã producãtorii agricoli. În opinia acestora, o altã solutie ar fi ca ajutoarele sociale sã nu mai fie acordate celor apti de muncã, ci doar celor care au realã nevoie, care in mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi sau au o varstã inaintatã si nu au nicio sursã de intretinere a existentei. ‘Este complet nefiresc cã aceia care pot munci sã trãiascã din ajutoare sociale si la fel de nefiresc este ca statul, odatã ce le acordã ajutoare sociale si acestora, sã nu le permitã sã munceascã prin suspendarea, incetarea si rambursarea ajutoarelor. Un alt aspect care priveste strict Legea nr. 52/ 2011 este acela al simplificãrii modalitãtii de inregistrare in registrul de evidentã a zilierilor, in sensul cã in acesta sã fie inregistrati zilierii cand s-au prezentat pentru prima datã la muncã, cand li se face instructajul privind securitatea si sãnãtatea in muncã. Înregistrarea zilnicã a acestora in registru ocupã foarte mult timp in mod inutil. Odatã ce acestia s-au declarat apti de muncã si au fost instruiti privind securitatea si sãnãtatea in muncã de la bun inceput, ulterior este suficient sã li se intocmeascã pontaj zilnic de cate ori se prezintã la muncã si stat de platã unde semneazã de primirea banilor. Procedura actualã de intocmire a registrului de evidentã a zilierilor este anevoioasã, excesivã si inutilã, ingreunand foarte mult activitatea beneficiarilor, motiv pentru care se impune a fi reformatã, simplificatã si eficientizatã in asa fel incat sã vinã in sprijinul tuturor’, adaugã acestia. Liga Asociatiilor Producãtorilor Agricoli din Romania (LAPAR) este o federatie nationalã, infiintatã in anul 2001 in scopul de a apãra interesele producãtorilor agricoli, stabilite prin hotãrari proprii si ale organizatiilor profesionale componente, in relatiile cu organele administratiei centrale, cu alte asociatii si federatii, interne si internationale, gestionare de politici si programe pentru agriculturã, fonduri destinate activitãtii din agriculturã si alte asemenea. Este formatã din Asociatii ale Producãtorilor Agricoli (APA) si societãti comerciale care exploateazã teren agricol.

Articol scris de:



Posteaza un comentariu