miercuri, 12 iulie 2017

În 2060, România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai putin

miercuri, iulie 12, 2017, 3:00
Stire din categoria Actualitate Comentarii: 0 Comentarii pana acum.


Populatia prescolarã si scolarã a României (0 – 23 ani) este anticipatã sã scadã de la aproape 3,6 milioane de persoane din perioada 2015-2016, la 3,1 milioane de persoane în 2030 si la 2,1 milioane în 2060, în contextul în care procesul de îmbãtrânire s-a adâncit de la an la an, potrivit INS. În acest fel, dacã se pãstreazã scãderea demograficã, vor fi cu 1,5 milioane de tineri mai putin ca în 2016.

Vârsta medie a depãsit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbãtrânire demograficã sa adâncit an de an, remarcându-se scãderea ponderii persoanelor din grupa de vârstã 0-14 ani si cresterea ponderii populatiei vârstnice (de 65 ani si peste), fenomen evidentiat prin indicele de îmbãtrânire demograficã, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizeazã Institutul National de Statisticã (INS) într-un comunicat transmis marti cu ocazia zilei mondiale a populatiei. La 1 ianuarie 2016, populatia rezidentã a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populatia femininã a fost majoritarã, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintã 51,2% din totalul populatiei rezidente. Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcã adâncirea fenomenului de îmbãtrânire demograficã prin reducerea populatiei tinere (de 0 – 14 ani) cu 16.100 de persoane, ponderea acesteia rãmânând constantã (15,5%) si cresterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani si peste) de la 17,0% la 17,4% (Â60.900 de persoane). Populatia adultã (15-64 ani) reprezintã 67,1% din total, în scãdere cu 155.200 de persoane fatã de începutul anului 2015. În cadrul populatiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 15-19 ani, 45-49 ani si 60-64 ani si a scãzut cea a grupelor de vârstã 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani si 55-59 ani, potrivit INS. În mediul urban locuiesc 10,63 milioane de persoane, reprezentând peste jumãtate din populatia rezidentã a tãrii (53,8%). La 1 ianuarie 2016, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judetele: Bacãu, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui) detinea cel mai mare numãr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populatia rezidentã a tãrii. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formatã din judetele: Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis) cu o pondere de doar 9,1% în populatia rezidentã a tãrii. Regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov este cea mai urbanizatã regiune, populatia urbanã reprezentând 89,2% din populatia totalã a regiunii. Speranta de viatã la nastere, în anul 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o duratã medie a vietii de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranta de viatã a bãrbatilor (72,09 ani). Din cauza nivelului diferentiat al mortalitãtii, durata medie de viatã a populatiei din mediul urban (76,78 ani), a fost superioarã celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vietii sunt mai mari în urban decât în rural, diferentele fiind mai accentuate pentru populatia masculinã (3,16 ani), decât pentru cea femininã (1,81 ani). În anul 2016, sporul natural al populatiei rezidente a continuat sã fie negativ (de – 68.100 de persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se si în profil teritorial, în toate regiunile tãrii. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (- 17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucuresti-Ilfov (- 2.000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat si în regiunile Sud-Est (- 11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) si Nord-Est (- 9.200 de persoane). „Evolutiile semnificative înregistrate în societate precum scãderea natalitãtii, mentinerea unui spor natural negativ, migratia internationalã, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor cãsãtorite sunt numai unii dintre factorii considerati rãspunzãtori de scãderea fertilitãtii si, implicit, a populatiei rezidente si a structurii acesteia pe grupe de vârstã”, se precizeazã în comunicatul transmis de INS. La 1 iulie 2016, populatia lumii a fost estimatã la 7,6 miliarde locuitori; tãrile cu cea mai mare populatie au fost China (1,397 miliarde de locuitori), India (1,3 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (320 de milioane de locuitori), Indonezia (258 de milioane de locuitori) si Brazilia (206 milioane de locuitori), conform Diviziei de Populatie ONU. Pentru anul 2060 se prognozeazã cã populatia va depãsi 10,2 miliarde locuitori. Mai mult, se estimeazã cã populatia Terrei va creste anual cu 1,1%, potrivit ONU. Tara cu cea mai mare crestere a populatiei, în anul 2015, a fost Oman, urmatã de Guineea-Ecuatorialã, Niger, Bahrein si Qatar. România ocupã locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populatiei rezidente, la 1 ianuarie 2016. Tara cu cea mai mare populatie din UE este Germania (82,17 milioane de locuitori), iar tara cu cea mai micã populatie este Malta (434.000 de locuitori). În 1987, data de 11 iulie a fost marcatã în întreaga lume ca Ziua Mondialã a Populatiei. Aceastã zi a fost aleasã si declaratã ca atare de Organizatia Natiunilor Unite pentru cã atunci populatia lumii a atins pragul de 5 miliarde.

Articol scris de:



Posteaza un comentariu