Andrei Muresanu si imnul national

‘Muresan scutur lantul cu-a lui voce ruginit
Rumpe coarde de aram cu o man amortit
Cheam piatre s invie ca si miticul poet
Smulge muntilor durerea, brazilor destinul spune
Si bogat in srcia-i ca un astru el apune
Preot desteptrii noastre, semnelor vremii poet’
M. Eminescu (‘Epigonii’)

Si de data aceasta Eminescu este genial, reusind s evoce in cateva versuri caracteristicile fundamentale ale unui precursor al su, erou al luptei pentru afirmarea romanilor transilvneni si, totodat, promotor al ideii de unire a neamului nostru. Faptul c Muresanu se exprima intrun mod dur, departe de conventiile romantice, desi poate fi incadrat in acest curent, este subliniat prin imagini ca ‘voce ruginit’, ‘man amortit’, ‘durerea muntilor si brazilor’ si, in final, este evocat creatia sa artistic mobilizatoare’Desteapt-te, romane!’. Andrei Mureseanu provenea dintr-o familie cu rdcini in Maramures, dar stabilit in Bistrita, in zona atat de prolific pentru cultura romaneasc, de unde provin, printre altii, Geroge Cosbuc si Liviu Rebreanu. Activitatea sa publicistic si literar va debuta si se va desfsura pe deplin la Brasov, pe atunci cel mai important centru cultural al romanilor, alturi de Blaj, unde scriitorul nostru si-a desvarsit studiile. Aici, la Brasov, se druieste intru totul publicisticii romanesti, dar mai ales creatiei poetice, fiind considerat al doilea poet al Transilvaniei dup Ion Budai Deleanu. Totodat, acest centru cultural romanesc ii permite s ia cunostint, direct sau indirect, cu scriitorii romani din celelalte provincii. Momentul su de glorie este legat de revolutia de la 1848, la care a participat cu tot sufletul prin activitti revolutionare directe, dar in primul rand prin versurile sale. Viata nu a fost bland cu el. A urmat o perioad de dificultti cu autorittile si, din pcate, a avut probleme deosebite si in familie, generate de faptul c el apartinea confesiunii Greco-catolice, iar sotia sa era ortodox. De aici a ajuns la o stare depresiv, la fel cum s-a intamplat si cu Avram Iancu; incearc s-si revin printr-o munc asidu de traductor, doreste s treac muntii in Tara Romaneasc, dar nu reuseste, depresia devine tot mai apstoare si, in 1863, la numai 47 de ani, se stinge din viat. n privinta creatiei sale poetice sau pronuntat mai multi critici literari, multi fiind tentati s il defineasc drept autorul unei singure poezii, fiind vorba, desigur, de ‘Un rsunet’, poezie cunoscut cel mai mult sub denumirea ‘Desteapt-te, romane!’. Poezia lui Andrei Mureseanu a generat in lumea criticii literare opinii diferite. Initial a fost vorba de aprecieri entuziaste datorate lui Aron Densusianu, Ion Ratiu, urmate de atitudini negativiste din partea lui Titu Maiorescu sau Bogdan Duic. Mai tarziu s-a ajuns la o tratare realist a creatiei sale, datorat, in primul rand, lui George Clinescu. Afar de valoarea moral si de patriotismul inflcrat al versurilor, se impun accente care preced marile creatii eminesciene. Un singur exemplu din poemul ‘La fratii mei romani’: ‘Din Tisa pan la Nistru si-n Dunrea rapoas/ ntinde romanimea pe-al patriei altar/ O man de frtie. Vai, cat e de frumoas/ A noastr tar scump pentinsul ei hotar.’ Momentul de inspiratie care s-a cristalizat in elaborarea poemului ‘Desteapt-te, romane!’ este consemnat de George Moroianu, un martor ocular: ‘Prin a doua jumtate a lunii mai 1848 erau adunati in Brasov mai multi fruntasi ai romanilor din Principate, intre care Blcescu, fratii Brtieni (Dumitru si Ion), Moagheru, Cezar Bolliac, Alecsandri, George Sion (din Vaslui), Bolintineanu, fratii Golesti si altii, din care unii se inapoiaser de la Adunarea National de la Blaj, la care luaser parte. n Brasov, acesti fruntasi din tara veche se intalneau adeseori cu fruntasii locali ai romanilor, cum erau cei doi Mureseni, Iacob si Andrei, cu Barit, cu protopopul Popazu si cu Dr. Pavel Vasici. De la asemenea intrunire s-a intors odat, tarziu, dup miezul noptii, Andrei Muresanu, fiind foarte agitat. El nu s-a culcat, ci s-a asezat la masa de scris si a scris pan tarziu, dup ce se fcuse ziu, mai sculanduse din cand in cand de la mas si plimbandu-se prin odaie, citind din ceea ce scrisese. Erau strofe din ‘Desteapt-te, romane!’. Acest moment de creatie a fost precedat, desigur, de atmosfera general de la 1848 si de lectura versurilor lui Vasile Alecsandri, avand aceeasi tematic, de aici denumirea ‘Un rsunet’. n privinta melodiei pe care au fost cantate versurile, au existat unele dispute, dar s-a ajuns la concluzia c autorul melodiei este Anton Pann, melodia sa fiind prelucrat de George Ucenescu, psaltul bisericii Sf. Nicolae din Brasov, cunoscand unele modificri tarzii datorate lui Gavriil Musicescu. Imaginea lui Andrei Muresanu a fost evocat in versuri nu numai de Mihai Eminescu, ci si de alti autori, precum Zaharia Antinescu, Iustin Popfiu, I. Al. Lapedatu etc. Poate cele mai realizate versuri in acest orizont sunt cele din balada lui Ion Pillat, intitulat ‘Muresanu’, din ciclul ‘Btranii’: ‘Atuncia Muresanu iesi ca din pmant n ochi purtand el singur a lor priviri ce ard Si graiul tuturora in glasul lui de bard: -Avand drept bronz toti muntii, iar limb neamul meu Si-o singur credint, in el si-n Dumnezeu Turnat-am cu-al meu suflet in al iubirii clocot S sune mantuirea Ardealului, un clopot. El sun clar pe Crisuri, el sun pe tarnave, S scoale inimi moarte si suflete trandave; El cant sus pe Somes, el cant jos pe Olt, Unirea s-nfloreasc, ca rujiile, in volt Pe Campul Liberttii, obeziile sunt sparte Desteapt-te, romane, din somnul cel de moarte.’ De aici, actualul imn national al Romaniei, care a fost precedat de mai multe tentative de-a lungul timpului. Initial, adeptii modernizrii si progresului din Principate, cei cluziti de ideea national au adoptat cantecele revolutionare franceze (Marseillaise si Carmagnola). Evenimentele din 1821, revolta lui Tudor Vladimirescu au generat o prim form de imn, intitulat ‘Cantecul Zaverei’ si, tot atunci, mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, scria ‘Plangerea lui Veniamin’. Dup 1829, cand in Principate, in perioada ‘Regulament ului organic’ sunt organizate primele elemente ale armatei romane modern si sunt infiintate muzicile militare, se fac noi incercri de imn datorate, in primul rand, lui Gheorghe Asachi, acesta a scris versurile, dar a folosit melodii de circulatie international. Astfel, imnul moldovenilor la anul 1829 se canta pe o melodie de Rossini, iar imnul moldovenilor, la anul 1836, pe melodia imnului englez ‘God saves the king’. ncercrile au continuat atat in Moldova, cat si in Muntenia, unde a fost compus un imn inchinat domnitorului Gheorghe Bibescu, in 1843. n anul revolutionar 1848, alturi de ‘Desteapt-te, romane!’, vor fi alctuite si alte creatii cu valoare de imn: ‘Marsul de la 1848’, ‘Marsul lui Iancu’, ‘Apelul Moldovenilor la ’48’. Dup unirea Principatelor si pan in 1948, imnul national a fost ‘Triasc regele’, pe versuri de Vasile Alecsandri. Odat cu instaurarea noului regim si proclamarea Republicii Populare Romane, primul imn s-a intitulat ‘Zdrobite ctuse’, urmat, in 1952, de ‘Te slvim, Romanie’, pe versuri ale minoritarului Atoma, in care nu era slvit tara noastr, ci ocupantul sovietic. Dup 1965, cand conducerea Romaniei a adoptat o linie national, o creatie a lui Ciprian Porumbescu a devenit imn de stat al Republicii Socialiste Romania. Actualul imn a fost cantat de-a lungul timpului alturi de imnul oficial, dar a fost interzis dup 1948, odat cu asazisa oranduire socialist. Paradoxal este faptul c versurile din ‘Desteapt-te, romane!’ erau publicate dar, dac indrzneai s-l canti, fceai pan la 8 ani inchisoare, pan la eliberarea detinutilor politici din 1964. Pentru prima oar, ins, ‘Desteapt-te, romane!’ a fost imn in Basarabia. Peste Prut, textul a fost publicat la 11 martie 1907, in ziarul ‘Basarabia’, care a si fost suspendat din acest motiv. A fost publicat, din nou, in 1917, la Chisinu, de ziarul ‘Cuvant Moldovenesc’. Citm, dintro lucrare aprut la Chisinu, momentul cand a devenit, pentru o scurt perioad, in timpul existentei ‘Republicii Democratice Moldovenesti’, imn de stat: ‘Astfel, la 13 august 1917, la concertul din Sala Eparhial, prezentat de corul organizat de preotul Mihail Berezovski, din participantii la cursurile de var de limb si literatur roman, imnul national ‘Desteapt-te, romane!’ a fost interpretat de trei ori, sala ridicandu-se in picioare. Pan la deschiderea Sfatului Trii mai erau 3 luni, iar pan la proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti, 4. n lumina acestor interpretri, intelegem de ce utilizarea tricolorului pan-romanesc, albastrugalben- rosu, si a imnului pan-romanesc, ‘Desteapt-te, romane!’, au fost firesti la deschiderea solemn a Sfatului Trii, in ziua de 21 noiembrie 1917′. Bogata istorie a imnului national a fost presrat de avanturi revolutionare dedicate spiritului national si de nenumrate jertfe, numai in anii comunismului cumulandu-se mii si mii de ani de puscrie (pan in 1964) pentru cei care indrzneau sa-l cante. De aceea, suntem pur si simplu oripilati cand niste tineri cretinoizi vor s se distreze punandu-l pe muzic rock sau rap, dar si mai trist este ceea ce am constatat intr-o comun din judetul Vaslui: la dezvelirea bustului unui erou al neamului, conform protocolului, trebuia interpretat imnul national. Erau de fat in jur de 100 de copii, dar nici unul nu stia imnul trii.

Dan Ravaru

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.