luni, 17 iulie 2017

6,5 milioane de euro pentru modernizarea amenajãrii Albita-Fãlciu

luni, iulie 17, 2017, 3:00
Stire din categoria Deschidere Comentarii: 0 Comentarii pana acum.


Judetul Vaslui va beneficia de cea mai mare investitie în sistemul de irigatii din ultimii 27 de ani. Pentru reabilitarea amenajãrii Albita-Fãlciu, se vor investi nu mai putin de 6,5 milioane de euro. În acest an se va urca pe SEAP oferta pentru proiectare, începând ca de la anul sã fie demarate lucrãrile. Vor fi modernizate cele patru statii de bazã de pe râul Prut, vor fi reparate canalele de irigatii etc. Dupã anul 1990, sistemul de irigatii care acoperea peste 30.000 de hectare a fost distrus sistematic.

În amenajarea de la Albita – Fãlciu, din judetul Vaslui, se va face cea mai mare investitie in moderizarea sistemului de irigatii. În cadrul Programului National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania, care dispune de o finantare totalã de un miliard de euro, in amenajarea Albita – Fãlciu se vor investi 6,5 milioane de euro. Anton Cezar, directorul Administratiei Nationale de Îmbunãtãtiri Funciare (ANIF) Vaslui, a spus cã pentru partea de proiectare sunt alocate sase miliarde de lei vechi, iar oferta de priectare va fi urcatã pe SEAP in cursul acestui an. Din 2018, se vor incepe efectiv lucrãrile de reabilitare a sistemului de irigatii din amenajare de pe malul raului Prut. În cadrul investitiilor se vor repara cele patru statii de bazã, vor fi reabilitate canalele de irigatii etc. ìVor fi schimbate pompele, motoarele, conductele, pentru cã sunt foarte uzate. Toatã amenajarea va fi renovatã. Cele patru statii de pompare reversibilã de pe raul Prut sunt cele de la Pogãnesti, cu patru pompe, statia de la Sãratu, care este identicã, Statia de la Bumbãta si Statia de la Berezeni, care au fiecare in dotare cate trei pompe. Prin acest proiect vrem ca pompele de bazã sã le montãm mai in interiorul raului, pentru cã in perioadele secetoase rãmanem fãrã apã. Comisia mixtã romanomoldoveneascã care administreazã barajul de la Stanca Costesti este interesatã de producerea curentului electric si nu de asigurarea apei pentru irigatii pe Prutî, a spus Anton Cezar.

Bani pentru echipamente de udare

În paralel cu programul national de reabilitare a sistemului de irigatii, organizatiile utilizatorilor de apã pentru irigatii pot depune proiecte pentru finantare europeanã pe Mãsura 43 din PNDR. Cu acesti bani, producãtorii agricoli pot sã isi modernizaze pompele de punere sub presiune, antenele (conductele cu hidranti) de pe suprafata amenajatã, sã isi achizitioneze echipamente de udare etc. ìAvem deja patru cereri de la organizatiile care doresc sã isi intocmeascã proiecte. Avem semnale cã si celelalte asociatii vor sã depunã astfel de proiecteî, a mai spus Anton Cezar. În prezent, la nivelul judetului Vaslui sunt active 11 organizatii ale utilizatorilor de apã pentru irigatii. Din cele 11 organizatii, sapte sunt amplasate in amenajarea de irigatii Albita- Fãlciu, care deservesc o suprafatã totalã de 15.926 hectare, trei sunt in Bazinul Hidrografic Barlad, cu o suprafatã totalã de 995 hectare, si o amenajarea la Manjesti, cu o suprafatã de 509 hectare.

Instalatiile de irigatii, devalizate

Dupã anul 1990, la nivelul judetului Vaslui infrastructura destinatã irigatiilor a fost in mare parte lãsatã in ruinã, suprafetele udate restrangandu-se drastic. Dacã in urmã cu 27 de ani in agricultura localã se puteau preta pentru irigatii peste 30.000 hectare, in prezent, apa mai ajunge sã fie folositã pe numai 18.000 hectare. Cauzele care au condus la distrugerea instalatiilor si statiilor de pompare sunt multiple, dar cu un rezultat identic: dijmuirea drasticã a productiilor agricole. În primul rand, unele sisteme zonale de irigatii au fost proiectate in mai multe trepte de pompare, cum este cazul statiilor de la Solesti si Cuibul Vulturilor. În conditiile preturilor mari la energia electricã, instalatiile erau energofage, iar costurile pentru reabilitarea acestora nu aveau acoperire in cresterea produc – tivitãtii. Pe langã faptul cã unele amenajãri au fost dezvoltate pe suprafete mici, intre timp, multe parcele si-au schimbat destinatia initialã. Spre exemplu, in cadrul statiilor de la Tãcuta si Ciocani, populatia a trecut la pãstorit, iar loturile agricole au devenit pã – suni. Nu in ultimul rand, pe langã deficientele perioadei de tran – zitie, distrugerile in masã au dezafectat instalatiile de irigatii. În timp, s-a furat pe rupte, de la dale de beton, motoare electrice si alte componente, panã la conductele magistrale de sub pãmant.

Articol scris de:



Posteaza un comentariu