Latifundiarii se îmbogãtesc, tãranii fac foamea

0
4916

Judetul Vaslui este lider national la cele mai mari exploatatii agricole, dar si la sãrãcia ruralã extremã. Cu cât pãmântul a intrat mai mult în proprietatea unui grup restrâns de persoane, cu atât sãrãcia majoritãtii locuitorilor din rural a crescut. În judetul Vaslui, distributia marilor exploatatii agricole (peste 2.000 hectare) si a zonelor de sãrãcie ruralã este cuprinsã între 20 – 50%. La aceastã situatie se adaugã si vânzarea masivã a terenurilor cãtre strãini, ceea ce ne determinã sã afirmãm cã, fãrã pãmânturi care sã aducã profit, satul vasluian este condamnat la sãrãcie.

Vasluiul face parte din grupul judetelor din Romania cu cele mai mari exploatatii agricole, dar si cea mai cruntã sãrãcie ruralã. Practic, cu cat pãmantul este detinut de un numãr mic de proprietari, cu atat mai mult sãrãcia de la sate este in crestere. Alãturi de Vaslui, pe harta sãrãciei din lumea satelor mai fac parte Ialomita, Cãlãrasi si Brãila. Datele sunt cuprinse in “Pachetul de mãsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sat”, program care a fost lansat luni, 21 martie, in judetul Alba, de Premierul Dacian Ciolos. Potrivit acelorasi informatii, in judetul Vaslui, distributia marilor exploatatii agricole (pondere exploatatii peste 2.000 hectare) si a zonelor de sãrãcie ruralã extremã este cuprinsã intre 20 – 50%. Concluziile analizei aratã cã averile marilor latifundiari se sprapun cu lipsurile de tot felul cu care se confruntã popuatia de la sate. Cu alte cuvinte, fermele mari nu rãspund nevoilor sociale, in zonele unde acestea existã fiind inregistrate si cele mai sãrace comunitãti rurale. “Avem o agriculturã bipolarã de cativa ani. Avem ferme foarte mari in anumite zone, dar, din pãcate, in zonele agricole mari avem si pungile de sãrãcie foarte mari, avand la extrema cealaltã, fermele de subzistentã”, a spus Dacian Ciolos in discursul de lansare a pachetului pentru “Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. În acest moment, la nivel national, 73% dintre fermieri trãiesc in exploatatii de subzistentã, 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili in Programul National de Dezvoltare Ruralã.

Tot mai putine cereri depuse la APIA

Panã la aceastã datã, Agentia de Plãti si Interventie pentru Agriculturã (APIA) Vaslui a primit 3.036 cereri de platã pentru sprijinul financiar pe unitatea de suprafatã, ceea ce reprezintã 59,95% din numãrul fermierilor programati panã la jumãtatea lunii martie. Cererile depuse de fermierii din judet acoperã o suprafatã agricolã de 7.588 hectare. În campania de primire a cererilor unice pe suprafatã pentru anul 2015 s-au primit 24.542 cereri, pentru o suprafatã de 261.197 hectare. “Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafatã, fermierii trebuie sã depunã o singurã cerere de platã la Centrul Judetean APIA sau centrele locale la care sunt arondati, in intervalul 1 martie – 16 mai 2016. Începand cu data de 17 mai, pentru depunerea cererilor de platã se vor aplica penalitãti de 1% pentru fiecare zi lucrãtoare de intarziere, panã la data de 10 iunie 2016. Dupã aceastã datã, cererea de sprijin nu mai este admisã la calcul”, a spus Rãzvan Arteni, directorul APIA Vaslui. APIA a demarat campania de primire a cererilor unice de platã pentru anul 2016 din data de 1 martie 2016. Demn de remarcat este faptul cã numãrul cererilor de sprijin depuse scade de la an al an, datoritã comasãrii suprafetelor de teren agricol utilizat.

Strainii nu renunta la pamântul Vasluiului

Liberalizare pietii funciare din Romania cãtre persoanele fizice strãine nu este de bun augur pentru sectorul agricol local. La aceastã datã, peste 3.000 de hectare de teren agricol au fost achizitionate de investitorii strãini doar de pe Valea Prutului. Vasile Mihalachi, vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, a spus cã, in loc sã isi vandã terenul agricol, fermierii vasluieni ar trebuie sã cultive fiecare parcelã de pãmant. “Asteptãm sã vindem pãmantul la strãini si ne bucurãm cã ne dã 3.000 de euro. Panã la anul, faci niste plãti, si s-au dus banii. Dupã aceea ce faci?! Strãinul iti va spune cã el este stãpan si recolta ii apartine. S-au cumpãrat cu precãdere terenurile cele mai bune, cum ar fi cele de pe Valea Prutului care sunt irigabile si se pot exploata usor. Se vinde pãmantul, cel mai valoroas avut al nostru si ce-am rezolvat?, intreabã Mihalachi. Premierul Dacian Ciolos le-a cerut primarilor sã nu faciliteze “cu orice pret” vanzarea terenurilor cãtre cetãteni strãini, ci sã facã tot posibilul ca acestea sã fie utilizate de comunitãtile din care fac parte. Ciolos a mai spus cã nu isi doreste ca pãmantul sã fie vandut la strãini, precizand cã “pãmantul sã fie utilizat de comunitãtile locale, pentru cã e o resursã pe care greu o puteti obtine din altã parte, nu puteti practic sã o obtineti din altã parte. Dacã o pierdeti, odatã ce ati renuntat la o astfel de resursã, cu greu puteti s-o obtineti inapoi” a spus Ciolos primarilor prezenti la lansarea programului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.