Retrospectiva anului economic 2015

Anul 2015 a fost marcat, pe plan economic, de adoptarea noului Cod Fiscal, aplicat din 2016, a legii insolventei persoanelor fizice si a drii n plat, accelerate si de criza francului elvetian, prima amnat de Guvern cu un an, a doua retrimis n Parlament de presedinte, dar si de falimentul Astra

Noul Cod Fiscal a fost aprobat n varianta final la nceputul lunii septembrie, dup ce presedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul n Parlament pentru a avea loc o dezbatere public asa cum se cuvine, mai ales n urma semnalelor de alarm trase de Banca National asupra dezechilibrelor produse prin introducerea simultan a numeroase msuri de relaxare fiscal, care ar fi pus n pericol macrostabilitatea economic si ar fi condus la un deficit prea mare. Principalele amendamente aduse Codului Fiscal n Parlament, dup dezbateri, au vizat reducerea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 si de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe constructii speciale (taxa pe stlp) de la 1 ianuarie 2017, cu exceptia constructiilor agricole, pentru care eliminarea impozitului se aplic din 2016, precum si eliminarea supraaccizei la carburanti, de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, a fost reintrodus prevederea potrivit creia consiliile locale au posibilitatea de a majora cu 500% impozitul pe cldirile si terenurile nengrijite, de la 1 ianuarie 2016. Cota de TVA se va reduce la nceputul anului viitor de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrrile de crti, manuale, ziare si reviste, nivel care se va aplica si pentru evenimentele sportive si culturale, n prezent fiind impus o cot de 24% pentru acestea. n schimb, noul Cod Fiscal creste sarcina fiscal a persoanelor fizice autorizate (PFA), pentru care a fost introdus obligatoriu contributia la pensii de 10,5% din venitul net realizat, plafonat la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, msur care a strnit nemul- tumirea celor vizati, aceasta aplicndu-se indiferent dac persoana respectiv are si statutul de salariat. n prezent, PFA-urile achit contributia la pensii dac obtin doar venituri din activitti independente. Unul dintre cele mai importante aspecte ale Codului Fiscal se refer la reducerea impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, aplicat de anul viitor pentru cstigurile aferente acestui an, iar din 2017 se va aduga o cot de 5,5% datorat la bugetul de asigurri de sntate. Initial, actul normativ prevedea aplicarea din 2017, pentru dividendele aferente anului 2016, ns msura a fost devansat ulterior prin ordonant de urgent a Guvernului, adoptat recent de Parlament prin proiect de lege. Aceasta mai prevede reducerea cotei TVA pentru furnizarea de ap, de la 20% la 9%, majorarea plafoanelor n care se ncadreaz o microntreprindere, de la 65.000 euro la 100.000 euro, precum si impozitarea diferentiat a acestora n functie de numrul angajatilor. Astfel, se pstreaz impozitul pe venit de 3% pentru firmele fr angajati, dar scade la 2% dac firma are un salariat si la 1% dac angajeaz dou persoane. Facililitatea fiscal este aplicat pentru angajati cu norm ntreag sau cu fractie de norm, dar care cumuleaz mpreun o norm ntreag. Ministerul Finantelor Publice a anuntat, pe 18 decembrie, c a definitivat proiectul normelor de aplicare a noului Cod Fiscal, care clarific prevederile Codului fr s modifice regulile stabilite de acesta. Un alt subiect care a ocupat un spatiu semnificativ n agenda economic a anului, n special a bancherilor si a parlamentarilor, s-a referit la legea insolventei persoanelor fizice. Proiectul a fost initiat anul trecut de ctre deputatul PSD Ana Birchall, care a accelerat discutiile n Parlament la nceputul acestui an, n special dup izbucnirea crizei francului elvetian la mijlocul lunii ianuarie, cnd banca central a Elvetiei (SNB) a lsat liber cursul de schimb euro- CHF, renuntnd la plafonul minim de schimb valutar de 1,2 franci/euro. Numai n prima zi dup decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% fat de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, si a continuat s creasc, atingnd un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie. Saltul brusc al monedei elvetiene a afectat puternic clientii bncilor cu credite n franci elvetieni, multi ajungnd n imposibilitatea de a- si plti datoriile. Acestia au cerut autorittilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie n lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%, iesind n strad de trei ori pn la jumtatea anului si genernd discutii ample n Parlament. Totusi, problema a rmas fr o rezolvare concret pn n prezent, avnd n vedere c BNR a pus presiune asupra legislativului, motivnd c msura nu ar fi constitutiv si ar pune n pericol stabilitatea sistemului bancar. Pe de alt parte, banca central a recomandat bncilor care au acordat credite n franci elve- tieni s ajung de comun acord cu clientii la solu- tii pentru rezolvarea problemelor si s mpart cu acestia povara n mod echitabil, ceea ce nu s-a ntmplat n realitate, cu cteva exceptii. Mai mult, bncile au refuzat s negocieze cu clientii n cadrul unui proces amplu de negociere n care au fost reprezentati de o asociatie a utilizatorilor de servicii financiare, alturi de avocati si specialis ti. Negocierile au esuat dup circa trei luni de discutii concrete pe tipologii de credite, fr oferte echitabile din partea bncilor pentru clienti. Astfel, initiatorul proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice, care a avut n paralel n dezbatere si un proiect de conversie a creditelor, la care s-a renuntat pe parcurs, a accelerat discutiile n comisiile de specialitate din Parlament, devenite tensionate si aprinse n privinta anumitor aspecte, asa nct proiectul a fost adoptat pe 20 mai si promulgat de pre- sedinte pe 18 iunie si urma s intre n vigoare la finele acestui an. ntre timp, normele de aplicare a actului normativ nu au fost adoptate nc, iar CSM a cerut o amnare pe motiv c nu exist suficient personal care s analizeze dosarele celor care solicit declararea falimentului personal. Ca atare, Guvernul a amnat, printr-o ordonant de urgent adoptat pe 23 decembrie, aplicarea legii pn n decembrie 2016, explicnd c a fost stabilit un plan de actiune la nivelul Executivului pentru perioada urmtoare, astfel nct toti pasii s fie parcursi, una dintre etape viznd constituirea comisiilor de insolvent, la nivel central, si stabilirea onorariilor pentru administratorii judiciari ai datornicilor. Astfel, prin msura aprobat, se asigur timpul necesar pentru procesul de consultare public asupra normelor de aplicare a legii, iar ulterior, pentru adoptarea lor de ctre Guvern. Birchall a apreciat, pe de alt parte, c amnarea cu un an a aplicrii legii insolventei persoanelor fizice este o greseal si un lucru nedrept la adresa tuturor celor care asteapt sansa unei redres ri financiare, iar motivul amnrii, respectiv ntrzierea elaborrii normelor de aplicare, este nefundamentat. Mai mult, tensiunile dintre bnci si clientii acestora, ajunse n acest an la apogeu pe fondul problemelor din anii trecuti rmase nerezolvate, al numeroaselor litigii aflate pe rolul instantelor, n special pe tema clauzelor abuzive, si amplificate de criza francului elvetian, au condus la aparitia proiectului de lege privind darea n plat, prin care debitorii pot stinge creditele cu garantii imobiliare doar prin napoierea imobilului adus drept garantie, fr a mai fi urmrit pentru recuperarea altor sume. Proiectul de lege, initiat de deputatul Daniel Zamfir, cu sustinerea avocatului Gheorghe Piperea, prevede c, la momentul ncheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronuntrii hotrrii judectoresti definitive, va fi stins orice datorie a debitorului fat de creditor, acesta din urm neputnd solicita sume de bani suplimentare. Bancherii si asociatiile acestora au criticat dur legea, spunnd c pericliteaz piata creditului imobiliar prin restrictionarea drastic a accesului la finantare, avnd efecte si asupra dezvoltatorilor imobiliari si sectorului contructiilor. Dup discutii aprinse n Parlament cu reprezentantii prtilor implicate, Legislativul a aprobat totusi proiectul de lege n forma propus de initiatori si l-a trimis spre promulgare, ns presiunile s-au ndreptat spre Cotroceni. Banca Central a respins proiectul n forma propus si adoptat, preciznd c legea nu se refer explicit la locuintele cu credit ipotecar, iar autorii actului normativ au refuzat introducerea unor plafoane privind veniturile debitorilor, valoarea imobilului si a conditiei ca debitorul s nu mai detin alt imobil. Astfel, BNR i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, s retrimit n Parlament proiectul de lege privind darea n plat sau s sesizeze Curtea Constitutional, argumentnd c este necesar revizuirea din perspectiv financiar, juridic si etic. Oficialii bncii centrale au calculat c, n forma actual, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectnd stabilitatea financiar si functionarea bncilor, iar pierderile pentru acestea ar putea ajunge ntre 2 si 4 miliarde lei, calculele fiind bazate doar pe datele actuale ale BNR. Pe de alt parte, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a reiterat de curnd mesajul c bncile trebuie s ajung la solutii mpreun cu clientii care au probleme la plata creditelor, cu situatia special a mprumuturilor n franci elve- tieni, nu doar s discute si nu doar la nivel declarativ, pentru c altfel si asum, prin rigiditatea lor, riscul interventiei legislative pe darea n plat. Presedintele Iohannis a decis n final s retrimit Parlamentului proiectul de lege pentru reexaminare, motivnd c nu respect cerintele de tehnic legislativ si c se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum si a Guvernului n vederea formulrii de ctre acesta a unui punct de vedere n privinta implicatiilor economice si bugetare ale legii. Cererea presedintelui a ajuns deja la Senat, prima camer sesizat, urmnd ca solicitarea s fie discutat n luna februarie, dup vacanta parlamentar de iarn. Un alt eveniment rsuntor al anului a fost, de data aceasta pe piata asigurrilor, falimentul companiei Astra Asigurri, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiar a decis la finele lunii august retragerea autorizatiei de functionare si nceperea procedurii de intrare n faliment, dup ce procesul de majorare a capitalului cu 425 milioane de lei a esuat. Decizia final privind deschiderea procedurii a fost luat de Tribunalul Bucuresti la nceputul lunii decembrie, acesta fiind cel mai mare faliment de pe piata asigurrilor din Romnia. Astra, situat pe locul al treilea n functie de primele subscrise, s-a aflat n proces de redresare financiar din februarie 2014, avnd c administrator special compania KPMG Advisory. La sfrsitul lunii august, cnd ASF a decis intrarea n faliment, compania avea 1,8 milioane de asigurat i, cu 2,5 milioane de polite valabile. Compania este controlat de omul de afaceri Dan Adamescu, prin firmele The Nova Group Investments Romnia, care detine o participatie de 72,71%, si Epsilon Estate Provider, cu 26,27%. KPMG Restructuring, companie desemnat de instant ca lichidator judiciar provizoriu pentru Astra, va elabora n perioada imediat urmtoare o strategie de lichidare eficient a patrimoniului, prin transfer de business al portofoliilor de asigurare si vnzarea individual a celorlalte active. Conform legii, principala atributie a lichidatorului este de a conduce activitatea debitorului pe parcursul procedurii de lichidare n scopul conservrii si valorificrii activelor, n concordant cu deciziile creditorilor. De asemenea, lichidatorul trebuie s analizeze activitatea societtii n raport cu situatia de fapt si s ntocmeasc un raport amnuntit asupra cauzelor si a mprejurrilor care au condus la starea de insolvent, cu mentionarea persoanelor crora lear fi imputabil intrarea n faliment a societtii. Principalul creditor al Astra este Fondul de Garantare a Asiguratilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor si de plat a acestora n limita plafonului garantat de 100.000 de euro. Asigurtorul a ncetat activittile de subscriere la momentul retragerii autorizatiei de ctre ASF. Fondul de Garantare a Asiguratilor preluase, la nceputul lunii octombrie, 57.210 de dosare de daun de la Astra si primise 2.100 cereri de deschidere de dosare de daun, dintre care 367 erau deja procesate la momentul respectiv. FGA a ncheiat procesul de transfer al dosarelor de daun, al contractelor de asigurare si bazelor de date de la Astra. Cea mai mare parte a politelor si dosarelor de daun sunt n Romnia, respectiv 1,82 milioane de polite si 51.566 de dosare de daun. Pentru sucursala Astra din Germania, FGA a preluat 6.128 polite si 193 dosare daun, pentru cea din Slovacia 22.752 polite si 642 dosare daun, iar pentru Ungaria 191.241 polite si 4.809 dosare daun. Dup decizia definitiv a instantei pentru deschiderea procedurii de faliment la Astra, FGA poate efectua plti pentru despgubiri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.