TRADITII SI OBICEIURI DE NASTEREA MAICII DOMNULUI

Nasterea Maicii Domnului este prima srbtoare important din cursul Noului An Bisericesc nceput la data de 1 septembrie. Srbtoarea din 8 septembrie, numit n popor Sfnta Mrie Mic, aminteste de evenimentul religios al nasterii Nsctoarei de Dumnezeu, care s-a petrecut n mod miraculos.

Printii Maicii Domnului, Ioachim, descendent al unui neam imprtesc, si Ana, descendent din neamul lui David, oameni cu credint in Dumnezeu, trecuti de prima tinerete, triau cu speranta c Dumnezeu le va binecuvanta casa cu un prunc. Pentru c nu aveau copii, printii ei, erau defimati si huliti si ironizati de oamenii din comunitatea in care triau, lipsa urmasilor fiind considerat un blestem din partea lui Dumnezeu. Mai mult, traditia spune c Marele Preot de la Templu a refuzat public jertfa lor, numindu-i blestemati, c nu aveau copii. Ioachim se roag lui Dumnezeu in munti timp de 40 de zile iar femeia lui, stearp si neroditoare, in grdin, s le dea rod sfant pantecelui. Ana i-a promis lui Dumnezeu c, dac acesta le druieste copilul mult asteptat, pruncul va fi inchinat Tatlui ceresc, s slujeasc in biseric. Arhanghelul Gavriil s-a artat pe rand celor doi soti, spunandu-le c rugciunea lor a fost ascultat. Ioachim a aflat primul despre binecuvantarea druit lor de Dumnezeu, dup care a fost vestit Ana: „Cci iat vei zmisli si vei naste pe fiica cea binecuvantat ceea ce a fost mai inainte de nastere fecioar, intru nastere fecioar si dup nastere fecioar, si totdeauna fecioar, cu mintea, cu sufletul si cu trupul de-a pururea feciorelnic, prin care se va da mantuire lumii. Si se va numi Maria”. Dup unele traditii populare, Ana ar fi rmas insrcinat mirosind sau srutand o frunz de pr sau o floare, credint care avea s genereze si sintagma copil din flori pentru nasterea nelegitim. Pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care lea artat-o, de la varsta de trei ani si pan cand a implinit nou ani, Maria lor a fost dus la Templu. n traditia popular, intervalul 7- 9 septembrie este cunoscut sub denumirea de „zilele sacre” sau cercurile Sfintei Mrii si care reprezint hotarul astronomic dintre var si toamn. Este ziua in care unele psri precum randunelele isi pregtesc cltoria spre trile calde, iar gazele si reptilele se retrag in pmant, inspimantate de vremea tot mai rece. Acesta este semnalul pentru steni s inceap semnatul graului, secarei si orzului, culesul viilor si a altor activitti agricole legate de sporul comunittii unde se implineste aceast datin. Se practic si „btutul” nucilor, pentru ca recolta lor s fie bogat si in anul viitor. Se jupoaie coaj de pe trunchiul ulmilor, urmand ca fibrele copacului s fie pstrate pentru legarea vitei de vie, in primvar. Se culeg si ultimele plante si fructe de leac, ce vor fi pstrate in farmacia casei pentru sntate. Dup aceast zi plantele nu mai sunt bune de leac si isi pierd puterile tmduitoare. Totodat vremea incepe s se strice, devenind capricioas si mai rcoroas, cum se intampl in fiecare toamn lsat de la Dumnezeu. Pe 8 septembrie se evita cusutul, mersul cu spatele, tunsul prului, aprinsul focul in vatr si nici s se mnance ceva gtit la foc, c nu care cumva oamenii s atrag asupra lor ghinionul si boli ce poceste fata. Din ajunul srbtorii, fata nemritat poart in timpul acestei srbtori frunze de nvalnic in san pentru a se mrita mai repede. n traditiile populare romanesti, din ziua Nasterii Maicii Domnului nu se mai poart plrie. De unde si zicala „A trecut Sunta Marie/De-acum se spurc cainii-n plrie”. Vor fi puse la pstrare pan la Sfantul Gheorghe si in locul lor vor purta cciuli. Totodat, femeile care vor s nasc usor este bine s se roage Fecioarei Maria si Sfintilor Ioachim si Ana, prznuiti in ziua de 9 septembrie, pentru dezlegare usoar a pantecului”. Traditia popular spune c si aceste zile sacre trebuie cinstite prin rugciune, prin fapte bune si prin imprtirea de ofrande sracilor, pentru ca in familia respectiv s se adune sporul si membrii familiei s fie sntosi pan la viitoarea recolt. Exist obiceiul de a se aprinde candela la icoana Maicii Domnului, lsand-o s ard acolo pe durata intregii srbtori. Peste 2,2 milioane de romani isi serbeaz onomastica duminic, de srbtoarea Sfintei Mrii. Dintre femeile care isi serbeaz onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poarta numele Marinela si alte 31.149 Mioara, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Marioara, 1.685 Mriuca. Totodat isi serbeaz ziua si 310.751 de brbati care poart numele Marian, 102.620 care se numesc Marin si 3.332 care au fost botezati Marinic. La multi ani tuturor ce poart numele Maria si a derivatelor sale!

Dan Horgan

Bibliografie:

– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIXlea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976 – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997. – Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Talos – „Gandirea magicoreligioas la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc – „Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II”, editura Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulcnescu – „Mitologie Roman”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romani” Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001. – Tony Brill – „Legendele romanilor”, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national, Bucuresti, 1994 – Tudor Pamfile, „Mitologia roman”, Editura ALL, Bucuresti, 1997 – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.