Romnia, printre ultimele tri din Europa la reciclarea deseurilor electronice

Romnia este printre ultimele state n Europa la reciclarea deseurilor electronice, alturi de Spania si Cipru, cu o rat de colectare de sub 20%, n timp ce la nivel european sunt recuperate doar o treime din telefoane, computere si televizoare, potrivit unui studiu al Natiunilor Unite si Interpol.

Suedia si Norvegia sunt n fruntea clasamentului si aproape de tinta european de colectare si reciclare a 85% din toate deseurile electrice si electronice, relateaz Reuters. Reglementrile europene impun reciclarea deseurilor electronice, produse care sunt conectate la prize sau care functioneaz cu baterii, pentru a recupera metale precum aurul si argintul si a evita poluarea cu toxine cum sunt plumbul sau mercurul.Pe ansamblu, 35% din deseurile electronice din Europa au fost reciclate corespunztor n 2012. Raportul respinge sugestiile din trecut, potrivit crora majoritatea acestor deseuri sunt livrate ilegal n state africane ca Nigeria si Ghana, unde sunt reparate si repuse n functiune. Majoritatea comertului ilegal cu deseuri electronice are loc tot n Europa, nu n Africa, a declarat Jaco Huisman, coordonator stiintific al studiului la United Nations University. El a artat c managementul defectuos are loc peste tot n Europa, sub form de furturi si dezmembrri, n timp ce o cantitate semnificativ de deseuri electronice ajunge la gunoi. Un frigider stricat, de exemplu, este valoros pentru cuprul din compresor. Deseori este scos compresorul, iar restul se arunc. Furtul unor astfel de componente face ca procesatorii legali din Europa s piard anual 1,7 miliarde de euro, estimeaz studiul. n total, 3,3 milioane de tone din cele 9,5 milioane de tone de deseuri electronice generate n Europa n 2012 au fost reciclate corespunztor. Numai 1,3 milioane de tone de astfel de deseuri au fost exportate, iar restul reciclate n Europa n afara programelor reglementate, sau aruncate. Ioana Botezatu, expert n probleme de mediu la agentia Interpol, a spus c acuzatiile oficiale n astfel de cazuri sunt rare, chiar dac unele tri au pedepse aspre pentru delictele care afecteaz mediul. Recomandrile raportului includ colaborarea mai bun cu politia, educarea consumatorilor n privinta reciclrii si interzicerea tranzactiilor n numerar cu deseuri metalice. Una dintre probleme este si promovarea centrelor de reciclare, ntruct oamenii nu au cunostint de acestea. n privinta corpurilor de iluminat, de exemplu, romnii arunc la gunoi, anual, peste 5 milioane de becuri eficiente energetic, respectiv sute de tone de astfel de deseuri care contin mercur si ar trebui colectate si reciclate n mod responsabil, potrivit normelor europene, fiind posibil, n caz contrar, declansarea procedurii de infringement, a declarat luna trecut, Roxana Sunic, director de marketing al Recolamp. Asociatia Recolamp este format din 164 de productori sau importatori de echipamente de iluminat. n 2014, Recolamp a produs si distribuit 17.000 de recipiente pentru colectarea deseurilor. Asociatia are ca membri fondatori companiile Philips Romnia, Osram Romnia si GE Hungary ZRT. De la 1 ianuarie 2016, tinta de colectare va fi de minimum 40% din greutatea medie a produselor introduse pe piat, n ultimii trei ani, de ctre productorii romni. Pn n 2021, Romnia trebuie s asigure colectarea si tratarea a minimum 65% din deseurile de echipamente electrice. Dac nu ndeplineste aceste tinte, Romnia risc procedura de infringement din partea Comisiei Europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.