Banatu-i fruncea, Vasluiul…

0
67

Patronatul din judetul Vaslui se plânge cã investitorii strãini preferã sã facã afaceri în Banat. Faptul cã strãinii nu îndrãznesc sã traverseze tara se reflectã direct în potentialul economic. În timp ce în Timis activeazã aproape 14.000 de firme cu capital extern, Vasluiul are doar 391 de astfel de societãti. Dacã în Timis investitorii strãini au pompat 1,2 milioane de euro, Vasluiul a atras doar 34.657 euro. Amânarea construirii autostrãzii care sã lege Moldova de Târgu Mures condamnã, practic, Vasluiul si Moldova în ansamblu la subdezvoltare.

Timisul este unul din judetele care a profitat cel mai mult de pe urma economiei de piatã. În timp ce industria Vasluiului a fost fãcutã praf, la portile Timisoarei, investitorii strãini stau la coadã. Datele Registrului National al Comertului confirmã prãpastia de capital si dezvoltare dintre cele douã entitãti administrativ-teritoriale. Astfel, in perioada 1991 – 2014, in judetul Timis activau nu mai putin de 13.965 de societãti cu participare strãinã la capital. Din acest punct de vedere, Timisul se situeazã pe locul al II-lea la nivel national, adunand 6,95% din totalul firmelor strãine deschise in Romania. Spre comparatie, in Vaslui activeazã doar 391 de societãti cu participare strãinã, ceea ce claseazã judetul nostru pe locul 42, ultimul, la nivel national. Pe segmentul valorii capitalului social subscirs in ultimii 24 de ani, balanta financiarã inclinã net in favoarea judetului de la granita de vest a Romaniei. În timp, strãinii au investit in Timis 1.285.239 de euro (locul al III-lea la nivel national). În Vaslui, capitalistii strãini au adus numai 34.657 de euro (locul 40 din tarã).

Nu e o “întrecere socialista”, dar…

Ionel Contantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, confirmã: foarte putini investitorii strãini trec muntii sã deschidã afaceri in Moldova. Faptul cã Regiunea Nord-Est nu dispune de o legãturã rutierã rapidã cu vestul tãrii condamnã, practic, regiunea noastrã la subdezvoltare. “Pe langã Bucuresti, marea majoritatea a firmelor strãine se inghesuie in Banat. Noi nu trebuie sã privim atragerea de investitii ca pe o intrecere socialistã intre judete. Trebuie sã facem o promovare a strategiilor noastre de dezvoltare, sã ne batem la nivel regional. Nu cheamã altii din Neamt sau Iasi investitori sã vinã la noi in judet ca sã punã bani”, a spus Ionel Constantin.

Autostrada lipsa, bomboana de pe coliva economiei

Si, pentru ca decalajul eco nomic dintre Banat si Moldova sã se adanceascã si mai mult, a venit si vestea legatã de autostradã. Potrivit Masterplanului General de Transport intocmit de Guvern si aprobat recent la Bruxelles, autostrada Ungheni – Iasi – Targu Mures ar urma sã fie finalizatã panã in anul 2030. În cazul in care Comisia Europeanã ar activa clauza structuralã pentru Romania incepand cu anul 2017, tronsonul de autostradã Ungheni – Iasi – Targu Neamt ar urma sã fie realizat panã in anul 2020. “În ultimii ani, in Ardeal a fost investit un miliard de euro in lucrãri de infrastucturã, in timp ce, in Moldova, numai 100 milioane de euro, adicã de zece ori mai putini bani. Din aceastã cauzã, Moldova este in continuare suferindã la capitolul infras truc turã. Noi ne dorim o autostradã care sã ne lege de vestul Romaniei, drumuri rapide care sã lege cele mai sãrace judete din zonã (Vaslui si Botosani, n.r.) cu Iasul”, a mai spus Ionel Constantin. În prezent, firmele din Moldova care fac export in Europa au cheltuieli cu transportul mai mari cu 33% decat ale societãtilor din Transilvania sau Banat, iar timpul de rulaj este dublu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.