Asistenta social, o meserie nobil, dar prost pltit

Sunt nemultumiti de salariile pe care le primesc, dar si fac munca cu druire si cu plcere, iar veniturile mici pe care le obtin reusesc, ntr-un fel sau altul, s nu le afecteze foarte mult viata de familie. Este vorba de asistentii sociali din Vaslui, care au fost subiectul unei cercetri realizate de Vlad Viorel Iulian, presedintele filialei judetene a CNASR. Potrivit unui sondaj realizat n domeniul profesionistilor care se strduiesc s le fac semenilor viata mai usoar, un procent de 86,08% din asistentii sociali din judet se declar total nemultumit de salariiile primite, dar 83% dintre asistentii sociali sunt multumiti de locul de munc ce l detin si de domeniul n care activeaz. Studiul, din care reiese clar c asistentii sociali ar avea ei nsisi nevoie de… asistenta social, ar putea fi un semnal de alarm pentru guvernantii care stabilesc grilele de salarizare.

Calitatea vietii asistentilor sociali din judetul Vasluia a fost tema unei cercetri realizate recent de Vlad Viorel Iulian, presedintele filialei judetene a Colegiului National a Asistentilor Sociali din Romnia (CNASR). Cercetarea, realizat pe baza unui sondaj n rndul asistentilor sociali din judet, a vizat dou aspecte: pe de o parte, calitatea vietii la locul de munc si calitatea vietii de familie, si modul n care cele dou dimensiuni se interconecteaz si influenteaz reciproc. Lotul de studiu a fost format din asistenti sociali, angajati n cadrul Directiei Generale de Asistent Social si Protectie a Copilului (DGASPC) Vaslui si/ sau membri ai CNASR. Esantionul a fost constituit din 137 de asistenti sociali, membri ai Structurii Teritoriale a CNASR Vaslui, iar rata de rspuns a fost de 57,6% , mai precis 79 de asistenti sociali ce lucreaz n cadrul autorittilor publice locale sau n organizatii private. Cercetarea realizat are un caracter limitat, ns ofer o prim imagine a asistentului social c profesionist ce activeaz n domeniul asistentei sociale din Romnia, si se impune cu necesitate extinderea acestui demers la nivel de regiuni si chiar la nivelul ntregii tri. Pn n prezent, nu au fost realizate studii de acest gen, care s vizeze calitatea vietii asistentilor sociali, fiind publicat un singur studiu, n iunie 2015, de ctre prof. dr. Florin Lazr, de la Facultatea de Sociologie si Asistent social, din cadrul Universittii Bucuresti, studiu ce a vizat profilul asistentului social din Romnia, Bucuresti, fr a se urmri si aspecte ce tin de calitatea vietii asistentilor sociali sau cum percep ei salarizarea din sistem, relatiile la locul de munc, precum si influent celor doi factori asupra vietii de familiea, ne-a spus Vlad Viorel Iulian. Potrivit presedintelui filialei Vaslui a CNASR, asistentii sociali din judetul Vaslui sunt preponderent de gen feminin (75,95%), ceea ce indic faptul c acesta profesie este agreat si practicat mai cu seam de ctre femei. Cu o medie de vrst cuprins ntre 35-50 de ani (50,63%), asistentii sociali din judetul Vaslui reprezint o categorie profesional matur, cu expertiz, fiind reprezentati ai primelor promotii de absolventi. Procentul de 39, 24% ce relev c asistentii sociali din judetul Vaslui au studii de masterat sau studii postuniversitare (29,11 master si 10,13 studii postuniversitare) confirm faptul c exist o preocupare si permanent de perfectionare a asistentilor sociali, pe de o parte, iar pe de alt parte, o sustinere din acest punct de vedere a angajatorilor (de exemplu, DGASPC Vaslui aloc 1% din fondul de salarii pentru specializri, mastere si cursuri). Un procent de 83% dintre asistentii sociali sunt multumiti de locul de munc pe care l detin si de domeniul n care activeaz, ceea ce ne arat c sunt dedicati profesiei si institutiei n care activeaz, dar 86,08% se declara total nemultumit i de salarizarea practicat n sistemul de asistent social. Astfel, 26,58% dintre asistentii sociali, debutantii, au salariile cuprinse ntre 600- 900 lei, 44,30% sunt remunerati cu 900-1.200 lei si reprezint segmentul cel mai importat, avnd expeienta profesional de peste cinci ani. Doar 18,99% au un salariu cuprins ntre 1.200-1.500 lei si. de regul. sunt asistentii sociali cu vechime n cmpul muncii si functii publice. n schimb, peste 81% dintre asistentii sociali apreciaz relatia cu condurea unittilor unde-si desfsoar activitatea c fiind foarte bun si exprim un feed-back pozitiv fat de cei din top management, desi nu sunt multumiti de salarizare. Acest fapt ne indic o perceptie realist a asistentilor sociali, ce constientizeaz faptul c remuneratia lunar nu depinde de deciziile conducerii, ci de legislatia deficitar si necorespunztoare. Desi sunt extrem de nemultumiti de salarizare, principala motiva- tie a muncii asistentilor sociali o reprezint respectul la locul de munc, recunoasterea eforturilor si valorizarea lor ca si profesionistia, a explicat Vlad Viorel Iulian cteva dintre concluziile studiului realizat. Tot n urma sondajului a reiesit c 70,1% din asistentii sociali sunt multumiti de viat de familie, ceea ce denot c, desi veniturile nu sunt foarte mari, acestia reusesc fie s echilibreze bugetul familiei (cu ajutorul partenerului de viata sau al familiei), fie s nu pun situatia socioeconomic pe primul plan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.