Un muzeu sentimental: «Casa amintirilor» din satul Arsura, judetul Vaslui

0
408

Întemeierea primului asezãmânt muzeal rural din actualul judet Vaslui, în satul Curteni, la 1904, de cãtre vrednicul de pomenire preot Vasile C. Ursãcescu, atrãgea interventiile în presa vremii a unor personalitãti, cum ar fi cea a lui I. Andriesescu, director al Muzeului National de Antichitãti si membru corespondent al Academiei Române, din care citãm: „Când mai toatã lumea se ocupã astãzi, cu atâta aprindere, numai de cele dintâi nevoi si de ultimele noutãti, în tot vãlmasagul timpului care se precipitã tulbure ca niciodatã (…), va pãrea, poate, foarte curios multora sã se mai gãseascã totusi si de aceia cari, fãrã a ignora cu desãvârsire vremea prezentã (…), se refugiazã aproape cu totul într-un cerc de preocupãri si îndeletniciri ideale (…). Acest lucru greu de crezut mi-a fost dat sã-l vãd, cu multã surprindere, într-un sat din judetul Fãlciu, în persoana unui vrednic preot al locului, pãrintele Vasile Ursãcescu din Curteni, pentru care mã simt îndemnat a-l povesti si altora“. („Neamul românesc“ Anul XIII, nr. 181, p. 1-2, 3 iulie 1918 si nr. 182, p. 1-2). Actul preotului Vasile Ursãcescu a fost apreciat la vremea sa de Nicolae Iorga, I.D. Stefãnescu, Ion Simionescu si multi altii. Muzeul Episcopal din Husi va fi înfiintat mai târziu, prin jurnalul Episcopului Iacov Antonovici cu nr. 1231, din19 mai 1926 (vezi „Buletinul Episcopiei Husilor, Anul II, nr. 6, iunie 1926, p. 45- 46“). Asemeni preotului Vasile Ursãcescu, Alexandru S. Polihroniade (1923-2005), fiul lui Stelian Polihroniade (1887-1969) si al Melaniei (1893-1961), fiica preotului Gheorghe Lupu din Arsura, în timp ce contemporanii sãi goneau dupã acumularea de bogãtii, a amenajat un Muzeu numit sentimental „Casa amintirilor“, în partea de locuintã a familiei socrului sãu, rãmasã nevândutã. Preotul Gheorghe Lupu a construit o impresionantã casã în 1930, demolând-o pe cea veche. Casa familiei Lupu a fost achizitionatã de cãtre reputatul medic Mihai Ion Selaru (27 octombrie 1930 – 5 februarie 2008), profesor doctor, autor a peste 450 de lucrãri stiintifice, fiul al satului Arsura, unde a predat limba si literatura românã între 1952-1953. Astãzi, casa apartine fiicei sale Dorina, cãsãtoritã Donciu, medic primar, sef de sectie la Spitalul „Socola“ din Iasi. Lângã impozanta casã, fostã a familiei Lupu, se ridicã o casã modestã, amenajatã cu mult gust de cãtre Alexandru S. Polihroniade, absolvent al Facultãtii de Constructii în 1948, priceput inginer constructor de cãi ferate, tuneluri, sosele si poduri, prigonit de regimul totalitar comunist pentru obârsia sa socialã. Dupã 1990, inginerul Alexandru S. Polihroniade, absolvent al Liceului „Cuza Vodã“ din Husi, sosea în fiecare varã la casa din Arsura pentru a-si plânge mortii si a ctitori „Casa amintirilor“, ajutat de harnicul Costel Depãrãteanu din Arsura, în care a asezat cu veneratie obiectele si fotografiile ce amintesc de celebra familie Lupu, din care mentionez pe medicul politician Nicolae (Alex) Lupu (1876-1946), devenit prefect liberal al judetului în timpul rãscoalei tãrãnesti din 1907, apoi membru al Partidului National Tãrãnesc, pe care la condus ca presedinte între 1924 si 1926, dar si pe academicianul Nicolae Gh. Lupu, medic care a tratat o serie de personalitãti ale vremii, printre care Iuliu Maniu, Ion Antonescu, Nicolae Malaxa, Lucretiu Pãtrãscanu, Patriarhul Nicodim si pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej. Din pãcate, invitat fiind, nu am putut da curs cererilor valorosului Alexandru S. Polihroniade de a petrece împreunã câte o sãptãmânã în casa Lupestilor fãlcieni, pentru discutarea si cercetarea trecutului acestei familii ilustre, realizatoare a politicii românesti interbelice. Muzeul îmbinã în mod util si plãcut obiecte valoroase ce amintesc de preotul Gheorghe Lupu (cele mai redutabile au fost donate de Alexandru S. Polihroniade Muzeului Judetean „Stefan cel Mare“ din Vaslui) si pe cele care pun în valoare figurile fiilor sãi. O spitã genealogicã a familiei Lupu, cu fotografiile celor inclusi, dominã un perete din Muzeu. Sfintirea bisericii din Arsura, ctitoria familiei Lupu, de cãtre Nicodim, Mitropolitul Moldovei, viitorul Patriarh, Nifon Criveanu, Episcopul Husilor, Tit Simedrea, Episcopul Hotinului si Bãltilor, din 21 iunie 1936, este reprezentatã prin fotografii de epocã, articole din presa timpului, hrisovul comemorativ si aprecieri ale membrilor familiei despre credinta strãmoseascã. Pentru dr. Nicolae Lupu, „Credinta religioasã satisface trebuinta noastrã de a dezlega taina ultimã a lumii, ducând cunostinta dincolo de puterea simturilor si a ratiunii. Ea ne dã în acelasi timp solutia destinului uman, constituind si un îndreptar moral pentru viata noastrã. / Cea mai importantã normã moralã este iubirea. / Crestinismul a exprimat admirabil acest adevãr pentru care Iisus Hristos si jertfit viata. / Crucea lui Hristos e construitã din suferinta omenirii întregi. El este Dumnezeul sãracilor si umililtilor“. În Muzeu gãsim si un valoros tablou cu fotografiile clerului slujitor în bisericile din fostul judet Fãlciu la 1886. O serie de caricaturi ale personalitãtilor din perioada interbelicã cunoscute de politicianul Nicolae Lupu ne îmbinã la meditatie si valorizarea locului lor în istoria noastrã nationalã si cea universalã. Amintim caricaturile ce-i reprezintã pe Nicolae Titulescu, ministru de externe al României, ales presedinte al Societãtii Natiunilor în douã rânduri, pe Aristide Briand, politician francez, prim ministru al Frantei, laureat al Premiului Nobel pentru Pace sau pe Edvard Beneš, Vittorio Scialoja si altii. Muzeul este întregit de biblioteca familiei Lupu, cu cãrti alese, temeinic legate, valoroase, patul vechi în care a dormit si liderul national tãrãnist Iuliu Maniu, mort în temnita comunistã de la Sighet, un covor de pe la 1903, o sobã de epocã, beciul si alte obiecte care amintesc de familia Lupu. Portretele preotului Gheorghe Lupu si al sotiei sale Elena Bãlãnescu, pãstrate în Muzeu, sunt realizate de pictorul Gheorghe Iliescu din Grumezoaia. Urmele membrilor familiei Lupu în satul Arsura se vãd prin biserica din sat, ctitoria lor, lângã care îsi dorm somnul de veci în cavoul special amenajat care necesitã reparatii, busturile dr. Nicolae Lupu, din fata asezãmântului bisericesc, al avocatului Costache Lupu (1881-1944) din fata Muzeului, troita ridicatã de Alexandru S. Polihroniade lângã casa parohialã. Satul Arsura a fost printre primele din tarã care a beneficiat prin grija familiei Lupu de aductiunea cu apã, construirea unei bãi publice, la care se adaugã sprijinul acordat scolii, cãminului cultural „Pr. Gh. Lupu“ si bãncii populare „Mihail Kogãlniceanu“. Doamna Irma Poliohroniade, sositã în fiecare varã din Bucuresti la Arsura, îsi plânge mortii din familia Lupu, pe sotul sãu, regretatul Alexandru Polihroniade, si pe fiul Andrei-Petre Polihroniade, inginer ce promitea în plan profesional, dispãrut de vreme dintre cei dragi. Autoritãtile locale au datoria de a tine în bunã stare acest lãcas muzeal, pãstrãtor al unei pãrti din zestrea spiritualã a satului, pe baza cãreia s-a scris o fãrâmã de istorie în cele douã lucrãri dedicate comunei Arsura de cãtre profesorii Constantin Partene (2008) si Georgicã Toncu (2014). Un gest remarcabil ar fi achizitionarea vechii case si amenajarea unui vast muzeu al comunei în vederea includerii în circuitul turistic national si european. Prin strãdaniile inginerului Alexandru S. Polihroniade a luat nastere Muzeul „Casa amintirilor“ din Arsura, putin vizitat si rãmas aproape necunoscut în lumea stiintificã vasluianã. Prin asezarea sa, verdeata din jur si obiectele de patrimoniu local adãpostite, Muzeul îmbie elevii, cadrele didactice si iubitorii muzei Clio la descoperirea adevãrului istoric al familiei Lupu, care a marcat destinele comunitãtii, si de ce nu, si ale statului român prin politica desfãsuratã, fãrã a ne propune o analizã acesteia.

Costin Clit

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.