Incidenta bolilor neurologice este n Romnia de aproape patru ori mai mare dect n alte tri ale Uniunii Europene, cea mai frecvent fiind accidentul vascular cerebral, ns aceste suferinte ar putea fi prevenite prin miscare, alimentatie natural, citit si prietenii de calitate.
Nivelul provocrilor pe care sistemul nervos trebuie s le suporte este ntr-o continu crestere. O demonstreaz cifrele oficiale care arat c un european din trei are probleme sau sufer de afectiuni neurologice si psihiatrice, de la insomnie pn la dement. Si n Romnia, incidenta bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situndu-se accidentul vascular cerebral (AVC). Urmtoarele locuri – n domeniul neuroregenerrii – sunt ocupate de boala Alzheimer, dar si de boala Parkinson, a declarat doctorul Dafin Muresanu, presedinte al Societtii de Neurologie din Romnia (SNR) si al Societtii pentru Studiul Neuroprotect iei si Neuroplesticittii (SSNN), n conferinta de pres organizat cu ocazia cadrul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care a avut loc la Bucuresti, n perioada 26 – 28 iunie. El a mai spus c, pentru a ne proteja creierul, trebuie, n primul rnd, s ne reoganizm viata, s facem zilnic miscare, s mncm sntos, s citim si s folosim ct mai putin telefonul mobil si computerul. Ca s ne protejm sistemul nervos ar trebui s ncercm s trim ct mai echilibrat si normal. S avem o viat organizat s ne putem odihni suficient timp, s lucrm de-o manier lipsit de asalturi, s mncm mai multe lucruri care au de-a face cu natura si mai putin cu industria chimic, s folosim cu msur toate tehnologiile, si anume telefonul mobil, computerul, s ncercm s citim n loc s privim la TV, a spus medicul. Foarte important este fericirea pe care ne-o crem, a mai artat Dafin Muresan. Dezvoltarea unui sistem de relatii interumane care s permit obtinerea unei stri de fericire si satisfactie, nu o viat n solitudine. Poti fi n solitudine si cu foarte multi oameni n jur. Poti fi n solitudine si cu propria ta familie si s comunici prin email, desi esti n camera alturat. Este cel mai ru exemplu de urmat n ceea ce priveste modul n care trim viata. Noi suntem responsabili pentru modul n care am ajuns s ne trim viata astzi si repercursiunile acestuia asupra creierului, a mai spus Muresanu. Potrivit medicului, tot mai multi cercet tori trag semnale de alarm cu privire la alimentatie, nivelul si diversitatea radia- tiilor la care oamenii sunt expusi, ambele n crestere, anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, suprautilizarea computerului, si n general a imaginii n dauna cuvntului, cu efecte negative asupra remodelrii circuitelor cerebrale, cresterea continu a stresului si deteriorarea si simplificarea relatiilor interumane. Romnia se afl printre trile cu cel mai mare risc de accidente vasculare. n plus, mbtrnirea populatiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburrile cognitive, ce au drept consecint final, dementa. Pentru toate acestea si multe altele cercetarea ncearc s vin cu solutii practice, a continuat Muresanu. ntrebat ce pot face oamenii pentru a-si pstra ct mai mult capacitatea functional a creierului, profesorul Muresanu a spus c nu exist o solutie-miracol si nici medicamentul-minune, dar trebuie puse bariere de protectie. n primul rnd, s priveasc organismul ca un tot, somatic si spiritual, s nu se ndeprteze de natur, s se alimenteze echilibrat, s comunice ntre ei nemijlocit, ct mai mult si pozitiv, s mentin o activitate cognitiv rezonabil timp ct mai ndelungat (n special cititul) s si controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular si degenerativ, s desfsoare activitate fizic moderat, dar constant. S-si pun bariere de protect ie n fata rului, a punctat presedintele SNR. Starea psihologic general si starea de tensiune n care oamenii triesc si stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, si n special pentru cele neurologice. Disfunctiile neuropsihice afecteaz mai mult de 160 de milioane de europeni – adica 38 la sut din populatia Europei – n fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council si European College of Neuropsycopharmacology n 2011. Totodat, 27 la sut din populatia adult (cuprinznd persoane cu vrsta ntre 18 si 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihic (pihoze, anxietate, tulburri ale comportamentului alimentar). Prevalenta bolilor neuropsihice este mai crescut n rndul femeilor (cu exceptia abuzului de alcool). Afectiunile neurologice si psihiatrice nu au putut fi grupate n categorii diferite, ele manifestndu-se, de multe ori, simultan la acelasi pacient. Astfel nu a fost posibil determinarea separat a prevalentei lor. Lund n considerare anii triti cu dizabilitate si moartea prematur, gradul de reintegrare social si profesional, costurile suportate de sistemele de sntate, afec- tiunile neuropsihice reprezint cea mai important problem de sntate n Europa. Afectiunile care determin cele mai mari dizabilitti sunt depresia, dementa, abuzul de alcool si accidentele vasculare. Sa estimat c aproximativ 83 de milioane de oameni sufer de boli neuropsihice dar si acest numr subestimeaz numrul real al pacientilor, avnd n vedere faptul c au fost luate n considerare doar persoanele sub 65 de ani. Afectiunile neuropsihice cauzeaz dizabilitt i n 19 la sut din cazuri, comparativ cu procentul de dizabilitti secundare afectiunilor cardio-vasculare – 4 la sut . Dintre acestea cele mai severe sunt: tulburarea depresiv, dependenta de alcool, automutilrile, boala Alzheimer si alte demente. Bolile neuropsihice determin cheltuieli importante din partea sistemelor de sntate, n 2010 alocndu-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din aceast sum e reprezentat de cheltuieli directe (37 la sut – costuri de ngrijire medical, 23 la sut – cheltuieli non-medicale) iar 40 la sut sunt pierderi determinate de slaba reintegrare profesional. Cel de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticittii, sub egida Federatiei Europene a Societtilor de Neuroreabilitare (EFNRS) si a Federatiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR), a reunit personalitt i ale lumii neurologie mondiale. Congresul este orientat predominant spre practica clinic, dar are si o important component educational. Totodat, plansa acestui congres este completat de conferintele anuale ale Scolii Internationale de Var a SSNN, care au loc n perioada 30 iunie – 4 iulie, la Eforie Nord. Neuroreabilitarea este o disciplin de granit, aflat n plin avnt n Europa, multe societti nationale se nasc sub ochii nostri. Sigur, liderii rmn societtile nationale din Germania, Italia, Austria. Romnia este activ n acest domeniu prin cele dou societti de neuroreabilitare, a precizat Dafin Muresanu. As putea spune c, astzi suntem n posesia a numeroase date care au fcut posibil ntelegerea mecanismelor adaptative si de regenerare a sistemului nervos. Ce stim clar este c sistemul nervos este ntr-o transformare permanent, determinat att de nevoia de nvtare si adaptare, ct si de vindecarea unor leziuni. Ba, chiar mai mult, am nteles c aceste procese nu duc ntotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori si ecou negativ (plasticitate patologic). Capacitatea de regenerare exist peste tot n sistemul nervos, dar la intensitti diferite. Creierul, de exemplu, se regenereaz mult mai activ dect mduva spinrii. Cu ct vom ntelege mai corect si complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu att vom avea un succes terapeutic mai sonor, a adugat Muresanu, cruia Academia Romn i-a acordat, n 2009, Premiul Gheorghe Marinescu pentru contributii avansate n domeniul neuroprotectiei si neuroplasticittii.
