joi, 16 mai 2013

Americanii, cu traseul apei, bârlãdenii, cu traseul mitingului!

joi, mai 16, 2013, 3:00
Stire din categoria Local Comentarii: 6 Comentarii pana acum.


Thomas B. Murphy, figurã marcantã a Centrului de cercetãri Marcellus, de la Universitatea de Stat Pennsylvania, zonã în care Chevron desfãsoarã ample operatiuni de extractie a gazelor din sist, dã asigurãri cã bârlãdenii nu ar trebui sã îsi facã probleme în privinta apei, odatã cu începerea operatiunilor în judetul nostru. În timp ce unii analizeazã apa, opozantii Chevron nu se lasã si cer ca protestul antifracking de pe 27 mai sã aibã loc pe un alt traseu.

Thomas B. Murphy a vorbit pe larg într-un interviu acordat Hotnews.ro despre impactul operatiunilor de extractie de gaze din sist, atât asupra mediului, cât mai ales asupra industriei, agriculturii si în special a dezvoltãrii economice. Ca reprezentant si codirector al Centrului Marcellus, care cerceteazã impactul hidrocarburilor din sist asupra economiei, comunitãtilor si mediului, colaborând cu agentii guvernamentale, reprezentanti ai comunitãtilor locale, proprietari de terenuri, specialisti din industria petrolierã sau membri ai grupurilor de mediu, Murphy s-a pozitionat pentru dezvoltare. Motivul: tehnologia actualã, spune cercetãtorul, permite exploatarea în sigurantã a gazelor din sist. Întrebat cum au rezolvat companiile din SUA care extrag astfel de hidrocarburi problema surselor de apã (care îngrijoreazã cel mai mult populatia din judetul nostru) care ar putea fi contaminate în urma procesului tehnocologic, Thomas B. Murphy a oferit urmãtorul rãspuns, conform sursei citate: „Un exemplu pe care l-am folosit este cã, în prezent, mai putin de 1% din apa disponibilã în statul Pennsylvania, unde existã destulã apa, este îndreptatã cãtre Marcellus Development. Chiar si raportat la cea mai ridicatã ratã inclusã în predictiile autoritãtilor de reglementare, procentul este considerat foarte mic. Energia termicã sau cea nuclearã, serviciile publice de furnizare a apei, agricultura sau industria, toate folosesc mult mai multã apã decât vedem în cazul industriei de sist. Acestea fiind spuse, este vorba de 12-20 de milioane de litri de apã îndreptati cãtre putul de fracturare hidraulicã. Pare foarte multã apã, dar comparând cu întregul, vedem cã este, de fapt, un volum mic. Întrebarea era de unde vine apa si unde se duce si ce înseamnã aceste lucruri aici, în România. Am vãzut, initial, cã au existat preocupãri în legãturã cu aceste lucruri. În Pennsylvania si în alte zone din SUA, apa provine din surse de suprafatã. Nu din pânza freaticã, ci de suprafatã. Nu în toate cazurile, dar în foarte multe cazuri. Am constatat si cã, foarte rapid, tehnologia a avansat si permite, acum, reciclarea apei care revine la suprafatã dupã procesul de fracturare. Dacã initial, în 2007-2008, nu era reciclatã deloc, în prezent, la nivelul statului, se recicleazã 98% din aceasta apã. E o diferentã majorã. O altã situatie apare când apa care are deja un anumit nivel de contaminare si care ar putea foarte bine proveni de la o minã, de la o statie de tratare a apei sau din alte surse, este folositã acum reutilizatã de aceastã industrie. Dar e nevoie de reguli si reglementãri pentru ca acest lucru sã se poatã întampla, iar acest lucru se întâmplã. Pot fi modificate reglementarile pentru a permite acest lucru? Rãspunsul pare sã fie da”. Cercetãtorul american a mai vorbit si despre beneficiile aduse în SUA de exploatarea gazelor din sist, fãcând referire la scãderea considerabilã a pretului la energie, revenirea unor afaceri pe plan local si implicit cresterea semnificativã a numãrului de locuri de muncã. Despre accidentele produse de acest procedeu, Murphy a admis cã acestea au avut loc, însã felul în care a ajuns sã fie în prezent controlat fenomenul – prin inspectori foarte bine pregãtiti – a permis reducerea la zero a acestora.

La miting… baieti!

Asadar, Chevron ar mai avea nevoie de câteva reglementãri si ceva timp pentru a putea începe sã exploreze gaze din sist din zonele vizate în judetul Vaslui. Însã, chiar dacã se va întâmpla acest lucru, membrii Grupului de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) din Bârlad sunt dispusi sã îsi continue actiunile de protest. Dupã ce au fost anuntati cã mitingul pe care vor sã îl organizeze pe data de 27 mai a fost aprobat pe un traseu din afara orasului, reprezentantii GISC Bârlad au revenit, ieri, la Primãria Bârlad cu o nouã cerere. De aceastã datã, pentru un alt traseu, respectiv Confectii – Centrul Civic. Pânã la sfârsitul acestei sãptãmâni, solicitantii ar trebui sã primeascã un rãspuns. Acelasi cercetãtor american a fãcut însã referiri si la eventualele influente în organizarea unor astfel de actiuni de protest. Fiindcã Bârladul a fost în ultimul an polul manifestatiilor antifracking iar aici au iesit în stradã, la o singurã manifestatie, circa 8.000 de oameni, Murphy admite cã temerile oamenilor sunt motivate, dar si cã acest lucru se datoreazã lipsei de informare. Despre o eventualã implicare a rusilor de la Gazprom în problema protestelor, americanul a mai declarat cã nu are date în acest sens.

Articol scris de:



6 Comentarii to “Americanii, cu traseul apei, bârlãdenii, cu traseul mitingului!”

  1. benperson postat joi, 16 mai, 2013, 9:55

    GISC SI LAIU sa mearga sa faca marsuri de protest la Pochidia,acolo e adevaratul dezastru ecologic.
    Se pare insa ca acolo nu e rost de vreun chilipir sau ceva de pomana !!!!!!!.
    http://www.vrn.ro/bomba-ecologica-la-pochidia-foto

  2. COSMIN postat joi, 16 mai, 2013, 9:56

    Mai marcant decat Thomas B. Murphy este Dr. Anthony Ingraffea, Ph.D., P.E.,
    Director, Cornell University Fracture Group On Marcellus Shale Gas Development Environmental Issues, prezentate de Susquehanna County League of Women Voters la Montrose Area High School. Dr. Anthony Ingraffea a scris un tratat despre mecanica fracturarii hidraulice. (vezi un singur exemplu de prezentare din zecile disponibile pe Internet “Facts on Fracking – What Can Go Wrong” http://www.youtube.com/watch?v=OLbT8jJ5BHE).
    SI, SI MAI MARCANTI DECAT ACESTIA SUNT CERCETATORII CARE AU PUBLICAT ARTICOLE PEER REVIEWED SUB AUSPICIILE ACADEMIEI NATIONALE DE STIINTE A STATELOR UNITE STUDII CARE DEMONSTREAZA CA FLUIDELE DIN STRUCTURA MARCELLUS POT MIGRA SPRE SUPRAFATA IN APELE SUBTERANE; ESTE DOAR O CHESTIUNE DE TIMP, NU DE DACA. (http://www.pnas.org/content/early/2012/07/03/1121181109.full.pdf+html?with-ds=yes). 
    TOATE ASTEA PENTRU CINE STIE SA CITEASCA SAU SA ASCULTE IN LIMBA ENGLEZA

  3. solomon postat joi, 16 mai, 2013, 10:02

    muie America si rusi…sa vin turciii….ca imi place mangialicul…aha….votati pcr…..prostilor

  4. COSMIN postat joi, 16 mai, 2013, 10:07

    In plus, Structura Marcellus se intinde si pe sub alte doua state decat Pennsylvania, printre care New York. De frica poluarii prin fracturare hidraulica IN STATUL NEW YORK EXISTA UN MORATORIU CARE A FOST EXTINS PANA IN 2015 SI PANA ATUNCI S-AU SOLCITAT STUDII SUPLIMENTARE DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI. SI ATUNCI DE CE BARLADENII AR TREBUI SA STEA LINISTITI?

  5. io postat joi, 16 mai, 2013, 10:39

    vrem un mediu sanatos

  6. EL postat vineri, 17 mai, 2013, 0:43

    AMERICANII SUN O RASA CARE TREBUIE STARPITA DE PE PANETA PAMANT SE CRED PREA DESTEPTI SI ATOTSTIUTORI SINGURUL GUVERN CARE LE LINGE CHILOTII MURDARI DE KKT ESTE GUVERNUL ROMANIEI DA ASTA NU INSEAMNA CA POPULATIA TREBUIE SA ACCEPTE SA FIE OTRAVITA LA EA ACASA

Posteaza un comentariu