O colectie de colectionari

Profesoara Geanina-Cristina Chiril ilustreaz, prin ultima sa carte, „Muzee si colectii din judetul Vaslui”, o nou si aparent paradoxal situare n spatiu a centrelor de emergent spiritual contemporan, cel putin asa cum se prezint n arealul vasluian. Se impune s ne eliberm de vechile tipare ale ierarhizrii, conform crora exist o prioritate absolut a marilor orase n domeniul realizrilor intelectuale, n primul rnd n spatiul creativittii, al conceperii si tipririi unor volume de important national. n mediul rural, nc ponegrit de ctre unii, ntlnim profesorii cu doctorat, se editeaz reviste – ntre care „Elanul”, cea mai longeviv si complex publicatie cultural din judet -, sunt fondate muzee cu nimic mai prejos fat de sectiile de specialitate cu acelasi profil din municipii, apar crti de istorie, arheologie, de proz si versuri, despre religie si feminism etc. Volumul asupra cruia ne-am oprit, cu valoarea cert a unei lucrri de doctorat, vine ntrutotul n sprijinul afirmatiilor noastre de mai sus. Domnisoara Geanina-Cristina Chiril a avut privilegiul s profeseze n Muntenii de Sus, un spatiu n care traditia si amprenta istoriei sunt prezente cu o mai mare intensitate fat de alte asezri. n parte cu strmosi druiti cu pmnt de Stefan cel Mare, la 15 octombrie 1491, cei mai multi veniti din Ardeal, se pare – cu un popas ndelungat n nordul Moldovei -, localnicii au caracteristici care le confer trasturi specifice, originale n peisajul uman vasluian. Cu totul benefic a fost faptul c aceste caracteristici au venit n ntmpinarea preocuprilor intelectuale ale tinerei profesoare, de aici geneza unor lucrri la obiect, realizate cu o deosebit armonizare ntre aspectele strict locale si ncadrarea lor n coordonatele generale ale cercetrii stiintifice: „Eroii comunei Muntenii de Sus” (ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, nr. XXVIII – XXIX, 2007-2008, p. 378- 381); Muzeul scolar de etnografie din Muntenii de Sus” (Cercetri istorice, anul III, nr. 6, septembrie 2009, p. 22- 23); „Monumentele eroilor din comuna Muntenii de Sus” (Cercetari istorice, nr. 7, iulie 2010 p. 4-9). Preocuprile sale privind muzeografia si istoricul acesteia o vor incita n constituirea unor ample sinteze, esentiale pentru conturul general al intereselor de ordin istoric din Moldova: „Muzee si preocupri muzeistice n Moldova pn la Primul Rzboi Mondial” (ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, nr. XXV-XXVII, 2005-2007, p. 11-53); „Activitatea muzeistic n Moldova n anii Primului Rzboi Mondial,1914- 1918” (ACTA MOLDAVIAE MERIDIONALIS, nr. XXVIII-XXXIX, p. 357- 368), iar n 2008, la Editura PIM din Iasi, public volumul „Istoria Muzeelor din Moldova pn n 1945”. Ultima aparitie, „Muzee si colectii din judetul Vaslui”, este mai nti rodul unei exceptionale munci de documentare n teren, bazat, ns, si pe o bibliografie impresionant prin acuratetea si varietatea sa. Vom ntlni consemnarea aproape exhaustiv a unor lucrri pe care le putem considera clasice pentru trecutul judetului nostru (scrierile lui Antonovici, Ghibnescu etc.), dar si aparitii editoriale ale unor autori contemporani, materiale la obiect din prestigioase publicatii stiintifice, alturi de relatri interesante din presa local. Trebuie s subliniem si orizontul larg al autoarei, care nu se mrgineste doar la prezentarea realizrilor muzeistice din toate localittile unde exist acestea ci, de fiecare dat, rezum n preambul referintele de ordin istoric, alctuind uneori adevrate micromonografii. Structurarea lucrrii este conceput pe 2 sectiuni: muzee judetene si orsenesti, apoi colectii si muzee scolare si stesti. Cea dinti prezint muzee intrate demult n circuitul informational, existnd, ns, n continuare aspecte mai putin cunoscute, reliefate de autoare. Minutiozitatea cercetrilor ntreprinse de Geaninga-Cristina Chiril aduce atentiei noaste ntreg inventarul muzeistic al institutiilor din prima sectiune, deschiznd noi ci celor interesati de anumite domenii de strict specialitate si, mai ales, accentund prezenta colectiilor de art care contin exponate de valoare national si universal. Un loc aparte l ocup capitolul dedicat Muzeului eparhial de art bisericeasc veche si bibliofil din Husi. Autoarea face mai nti un istoric concis si consistent al lcasului de cultur, trecnd apoi n revist colectia de icoane, realizri artistice si spirituale ncepnd cu secolul al XVI-lea, bibliotec n care ntlnim vechi tiprituri, unele din secolul al XVII-lea, pomelnice, obiecte de cult, de vestimentatie etc. Mentionm c aici au fost concentrate valorile de prim rang de la asezmintele religioase ortodoxe de pe cuprinsul actualului judet Vaslui. A fost foarte bine, fiindc nu peste tot exist preocupri pentru conservarea n bune conditii – fizice si de securitate – a patrimoniului national. Ne-am oprit asupra muzeului respectiv deoarece, n ciuda colectiilor sale extrem de valoroase, este putin cunoscut si vizitat. Sectiunea privind muzeele din mediul rural intereseaz si impresioneaz prin ineditul si multitudinea celor de care lum cunostint prin lectur, aceasta fiind, totodat, o invitatie coplesitoare, emotiv, pentru ntelegerea satului romnesc, moldovenesc n particular. Tot sub imperiul emotiei ne apropiem de ultimii pstrtori ai orientrilor stabilite de Spiru Haret si Dimitrie Gusti, orientri care au dus la constituirea muzeelor stesti, colec- tionnd si salvnd, astfel, mrturii materiale de la primele manifestri ale umanittii n zona noastr, sau elemente ale civilizatiei trnesti de care chiar creatorii acestora au nceput s se distanteze sub tvlugul globalizrii. n evantaiul structurilor muzeistice din sate, prioritare sunt si creatiile artistice din orizontul etnografic, dar si din cel al picturii si sculpturii moderne. Sunt n judetul nostru adevrate personalitti care, pe lng scrierea de monografii sau editarea de publicatii, s-au druit ntrutotul activitt ii muzeistice n sate. Autoarea ia cunoscut si le-a dedicat pagini de pretuire. i amintim doar pe Marin Rotaru, Ioan Mcnea, Ion Diaconu, Elena si Costel Rotaru, Mihai Enache, Vasile Cozma, Cristian Onel, Andrei Dumitru, Dana Adam, ntre multi altii, precum si pe naintasii acestora, Tasia Andronic si Nicolae Ciubotarul, plecati dintre noi. Am aduga la bogtia de informatii prezentate de autoare dou aspecte ntristtoare. Nu exist nc o legislatie clar privind muzeele stesti si, de aici, abuzurile unor primari care, departe de a sprijini aceste rodiri ale unor nobile str- duinte, au desfiintat cu brutalitate, chiar, muzeele din comunele pe care le pstoresc. Paradoxal este faptul c alti primari si-ar dori un muzeu stesc, dar nu au cu cine s colaboreze. S multumim domnisoarei profesoare Gianina-Cristina Chiril pentru aceast cluzire stiintific si sufleteasc ntr-o lume mirific a cunoasterii trecutului si generatoare de energii pentru un viitor mai bine fundamentat dect prezentul.

Dan Ravaru

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.