Toata strada e a lor!

Problema sutelor sau poate chiar a miilor de câini comunitari de pe strãzile Bârladului nu îsi va gãsi niciodatã rezolvare. Ieri, Curtea Constitutionalã a declarat neconstitutionalã eutanasierea maidanezilor, însã pe strãzile orasului si prin împrejurimi apar, zilnic, zeci de câini fãrã stãpân. Colac peste pupãzã, padocurile din Bârlad sunt pline aproape la refuz iar la ecarisaj nu a mai rãmas decât un angajat. Între timp, sesizãrile despre înmultirea câinilor comunitari curg, la fel ca si numãrul de cazuri de persoane muscate, care în 2011 a fost dublu fatã de cel din 2010. În paralel, iubitorii de animale aatacã autoritãtile cu plângeri care mai de care mai hilare sau chiar halucinante: «Ecarisajul strânge câinii de pe strãzi pentru a-i da de mâncare la leii din grãdina zoo».

Dupã ce judecãtorii Curtii Constitutionale au declarat cã douã dintre articolele legii care se referea la eutanasierea câinilor fãrã stãpân încalcã prevederile Constitutiei României, administratiile locale din toatã tara s-au vãzut puse, din nou, în fata unei probleme serioase: cum se va putea tine sub control numãrul câinilor comunitari, în multe localitãti acestia fãcând ravagii. Este si cazul administrat iei bârlãdene, unde cel mai edificator exemplu al problemei comunitarilor îl contitue numãrul cazurilor de persoane atacate de câini de pe strãzile orasului. Astfel, potrivit informatiilor culese de medicii din Bârlad de-a lungul ultimilor doi ani, în 2011, câinii fãrã stãpân au muscat de douã ori mai multi oameni decât în 2010, când au fost 300 de cazuri. Foarte putine au fost cazurile în care personalul medical a tratat pacienti muscati de animale din gospodãrii nevaccinate antirabic.

De pe dealuri, câini «de export»

Populatia de câini fãrã stãpân a cunoscut o crestere semnificativã si în mediile silvatice. Serviciul de ecarisaj din Bârlad are sesizãri, stie foarte bine, numai cã nu prea stie exact si faptul cã, numai în ultimele luni, la adãpostul noptii, pe terenurile din împrejurimile orasului, mai multe autoturisme au descãrcat zeci de câini. Adrian Cãrãbãt, directorul Grãdinii Zoo Bârlad, a confirmat acest lucru, însã declarã cã nu existã suficiente date pentru a putea fi identificati cei care s-au debarasat în acest fel de de câinii fãrã stãpân. “Avem si noi informatii, pe lângã sesizãrile venite de la unele persoane, cã astfel de transporturi existã. În oras poate nu s-au bãgat, pentru cã aici existã risul de a fi surprinsi în flagrant, însã pe dealuri si în apropierea pãdurilor e mai simplu. Din pãcate, toate datele pe care le avem sunt adevãrate, însã hotul neprins e negustor cinstit, cum se spune, neputând fi retinut niciun numãr de înmatriculare”, spune Cãrãbãt. O parte din câinii eliberati pe dealuri se îndrepatã spre cea mai apropiatã asazare umanã, însã rãmân destui care se sãlbãticesc si care încep sã vâneze precum orice altã sãlbãticiune carnivorã. Aici intervin vânãtorii, dar si ei sunt depãsiti de situatie, întrucât, potrivit ultimelor reglementãri în vigoare, câinii sãlbãticiti nu mai pot fi împuscati decât în conditii cu totul speciale. În tot acest timp, ei reprezintã un real pericol atât pentru celelalte animale de interes cinegetic, cât mai ales pentru oameni, prin bolile pe care le pot dobândi consumând lesuri de animale sau pãsãri sãlbatice care mor din cauze naturale.

În oras, prapad

Confuzia (pentru autoritãti) creatã de interzicerea eutanasierii s-a tradus în bucurie mare pentru iubitorii de animale”. În continuare, desi cheltuiesc lunar sume mari dar se plâng cã trãiesc într-unul din cele mai sãrace orase din tarã, în Bârlad sunt zeci de oameni care hrãnesc maidanezii si îi cresc fie în spatele blocului, fi în case. Faptul cã astfel de animale sunt crescute în imobile nu deranjeazã câtusi de putin autoritãtile, însã atâta timp cât animalul creste si se înmulteste în voie în spatele blocului, fiind un pericol pentru oricine le trece prin preajmã, este o problemã. Nu mai vorbim de zgomot si boli. trebuie sã amintim aici si înversunarea cu care reactioneazã protectorii umani ori de câte ori cei de la Ecarisaj încearcã sã îi adune de pe strãzi pentru a-i imuniza. Cotidianul nostru a scris în nenumãrate rânduri despre cât de violent au reactionat “iubitorii”. Adrian Cãrãbãt a fãcut publicã o modalitate a acestora de a intimida hingherii în încercarea lor de a tine sub control maidanezii. “Pe lângã injuriile si blestemele care ni se adreseazã atât nouã, cât si colegilor de la Politia Localã, cu care colaborãm în aceastã actiune, mai sunt de amintit si reclamatiile scrise împotriva noastrã adresate Politiei Municipale sau Parchetului. Mai nou, am fost reclamati cã am aduna câini pentru a hrãni cu ei leii de la Grãdina Zoo. Vã dati seama cã se încep cercetãri si se fac verificãri peste verificãri iar asa ceva nu poate decât sã ne împieteze activitatea. Pânã acum nu s-a confirmat nimic, pentru cã activitatea noastrã se desfãsoarã strict potrivit prevederilor legale”, ne-a mai declarat Adrian Cãrãbãt. Tâmpeniile nu se opresc nici pe departe aici iar unii, de teamã cã le-ar putea dispãrea peste noapte animalele, dar mai ales din lipsã de ocupatie, le înghesuie prin apartamente sau prin scãri de bloc. Tot peste noapte, numãrul acestora creste. Ecarisajul stie despre o familie de bârlãdeni care ar tine într-un apartament cu douã camere aproape 40 de câini si pisici, dar mai stie si cã toate aceste canine si feline sunt în aceastã perioadã extrem de agresive, odatã ce au intrat în perioada de împerechere. “Comportamentul unui animal aflat în perioada de împerechere, sau “în cãlduri”, cum se spune popular, este extrem de imprevizibil. Toate carnasierele, de obicei, indiferent cã vorbim de canine sau feline, devin mai violente si mult mai usor de excitat din punct de vedere psihic. Astfel, un gest de afectiune al stãpânului poate fi interpretat în orice moment ca o amenintare iar animalul poate ataca violent”, ne-a declarat un medic veterinar. Si ca tabloul sã fie complet, trebuie spus si cã, de putin timp, Ecarisajul din Bârlad nu se mai poate biziu decât pe sprijinul… unui singur angajat, întrucât ce-l de-al doilea este grav bolnav si s-a retras din activitate pentru minimum doi ani. Padocurile din Bârlad sunt ocupate acum în proportie de circa 60% si cam asa vor rãmâne, însã banii cu hrana comunitarilor cazati aici vor pleca în continuare din visteria Primãriei Bârlad. Alti bani vor fi dati si pentru singurele solutii ce le-au mai rãmas celor de la Ecarisaj, respectiv castrarea la domiciliu sau microciparea. Costuri va înregistra si spitalul din localitate cu vaccinurile antirabice si alte analize.