Nume românesti pentru craterele de pe Luna, Mercur si Venus

Cratere de pe Mercur, Venus si Lunã, dar si asteroizi si comete poartã nume românesti, ale unor personalitãti din diferite domenii, precum Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncusi, Hariclea Darclée, potrivit unei statistici prezentate de Observatorul Astronomic «Amiral Vasile Urseanu»

Potrivit cercetãtorului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic, corpurile ceresti pot purta numele unor oameni ce au avut o contributie importantã în diferite domenii, precum stiintã, artã, literaturã etc. Numele formelor de relief de pe corpurile ceresti pot fi propuse de specialisti în domeniu si sunt analizate si selectate de International Astronomical Union (Uniunea Astronomicã Internationalã). “Nu poate oricine sã dea numele unui corp ceresc. Doar cei care sunt recunoscuti în domeniu si se cunosc între ei pot sã propunã denumiri, care pot sã fie sau nu aprobate de Uniunea Astronomicã Internationalã. Denumirile se aprobã destul de greu si sunt înregistrate si recunoscute la nivel mondial”, a declarat Adrian Sonka. El a precizat cã se pot face propuneri doar pentru formatiunile deja descoperite. În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit numele Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru si s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. Primul nume românesc de pe Venus este cel al Elenei Vãcãrescu. Craterul, aflat în emisfera sudicã a planetei, are un diametru de 31,5 km si a primit numele Elena Vacãrescu în 1994. Un alt nume al unei personalitãti românesti pe Venus este cel al sopranei Hariclea Darclée. Acesta este dat unei formatiuni vulcanice, numitã “patera”, cu un diametru de 15 km. Numele a fost aprobat în 2003. Si alte cratere de pe Venus au primit nume proprii feminine care se regãsesc în spatiul românesc, printre care Irinuca, Natalia, Stefania, Veta, Zina si Esterica. Singurul crater cu nume românesc de pe Lunã se numeste Haret, dupã matematicianul-astronom Spiru Haret. Haret a obtinut doctoratul în astronomie la Paris, cu teza “Asupra invariabilitãt ii axelor mari ale planetelor”, iar ca ministru al Educatiei a emis decretul pentru înfiintarea Observatorului Astronomic din Bucuresti. Craterul Haret are 29 km în diametru si se aflã în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. De asemenea, unul dintre lanturile muntoase de pe Lunã se numeste Montes Carpatus. Chiar dacã Muntii Carpati de pe Terra strãbat mai multe tãri, Sonka spune cã putem considera cã aceasta este o altã regiune “româneascã” de pe Lunã. Si pe Marte se regãsesc nume de origine româneascã. Astfel, Rhabon – numele antic al râului Jiu – a fost acordat unui tub de pe Marte, prin care a curs lavã, o vale cu o lungime de 246 km. Si douã cratere martiene au nume românesti: Iazu si Batos. Potrivit lui Sonka, existã douã localitãti Iazu, una în judetul Prahova, alta în Ialomita, si încã nu se cunoaste care dintre ele este sursa numelui martian. În judetul Târgu Mures se gãseste comuna Batos, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului martian. Existã si asteroizi cu nume de români, toate aceste formatiuni fãcând parte din centura principalã de asteroizi, situatã între Marte si Jupiter. Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost cel cu numãrul 2331. Acesta poartã numele lui Constantin Pârvulescu: 2331 Parvulesco. A fost descoperit în 1936 de astronomul Delporte, în Belgia, si are un diametru situat între 11 si 24 km. Face o rotatie în jurul Soarelui o datã la 3,78 ani si se poate apropia de Terra la 140.000.000 km. Constantin Pârvulescu a fost profesor de astronomie la Cernãuti, Timisoara si Cluj si directorul Observatorului Astronomic din Cluj. Asteroidul a fost numit Parvulesco si dupã fiica astronomului, Carina Parvulesco, profesor de astronomie în SUA. Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov – un astronom de origine românã, nãscut în Republica Moldova, preocupat de studiul mecanicii ceresti. Asteroidul a fost descoperit în 1972, în Rusia, si are un diametru între 5 si 12 km. În 4,28 ani face o rotatie în jurul Soarelui. Primul asteroid ce poartã numele unui artist român este 6429 Brâncusi. Asteroidul a fost descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar (SUA), face o rotatie în jurul Soarelui o datã la 3,16 ani si se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul sãu este estimat între 4-9 km. Hermannn Julius Oberth a fost un om de stiintã nãscut la Sibiu si este unul dintre pãrintii astronauticii. Asteroidul 9253, descoperit în 1971, la Observatorul Palomar, poartã numele de 9253 Oberth. Cu un diametru de maximum 6 km, asteroidul Oberth se aflã la distanta medie de 150.000.000 km de Terra. Astronomul american de origine românã Nicolae Sanduleak s-a ocupat cu studiul stelelor strãlucitoare din emisfera sudicã. Supernova apãrutã în 1987 în Norul Mare al lui Magelan a avut ca sursã steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 poartã numele de 9406 Sanduleak si se aflã la o depãrtare medie de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid dureazã 4 ani pãmânteni. Asteroidul 9493 Enescu poatã numele celui mai cunoscut compozitor român: George Enescu. A fost descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar, este situat la peste 250.000.000 km depãrtare si are pânã în 9 km diametru. 9494 Donici poartã numele astronomului Nicolae Donici, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internationale si primul reprezentant al României în acest for. Nicolae Donici s-a ocupat cu studiul Soarelui, observând sase eclipse totale. Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer si prin asteroidul 9495 Eminescu, descoperit în 1971, la Observatorul de la Palomar. 9495 Eminescu este situat la o distantã medie de 250.000.000 km de Terra si face o rotatie completã în jurul Soarelui odatã la 3,23 ani. Se poate apropia la “numai” 140.000.000 de planeta noastrã, iar diametrul sãu nu depãseste 6 km. Asteroidul 10034 Birlan poartã numele astronomului Mirel Bârlan, un astronom ce lucreazã la Institutul de Mecanicã Cereascã si Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocupã cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit în 1981 în SUA. Biologul si astronomul amator Jean Dragesco, ce locuieste în prezent în Franta, a “primit” un asteroid cu ocazia împlinirii a 80 de ani, în anul 2000. Asteroidul este 12498 Dragesco si a fost descoperit în 1998. Diametrul acestui asteroid nu depãseste 10 km. Cerul s-a îmbogãtit în iunie 2011 cu un nou nume românesc, cel al astronomului Matei Alexescu. Asteroidul cu numãrul 263.516, aflat în centura principalã dintre Marte si Jupiter, a primit numele “Alexescu”. Asteroidul, care poate avea orice mãrime între 1 si 4 km, a fost descoperit în 2008 de participantii în proiectul EURONOEAR (initiat de astronomul Ovidiu Vãduvescu). Asteroidul 1381 Danubia a fost descoperit pe 20 august 1930 la observatorul din Simeis. Numele sãu a fost propus de astronomul român Cãlin Popovici si este un asteroid de aproximativ 24 km în diametru. Un alt nume românesc este cel al asteroidului 100897 Piatra Neamt. A fost descoperit în 1998, la San Marcello, Italia, de Alfredo Caronia, care în prezent locuieste în Piatra Neamt. Numele a fost propus chiar de el în cinstea orasului. Alti doi asteroizi care au nume legate de România sunt 1436 Salonta si 1537 Transylvania. Au fost descoperiti în Ungaria, la observatorul din Konkoly. e de altã parte, cometele poartã numele descoperitorului sau ale primilor trei descoperitori, iar pânã în prezent un singur român a realizat aceastã performantã: Victor Daimaca, un profesor de matematicã din Târgu-Jiu, a cãrui pasiune era astronomia.