Exercitarea autoritatii parintesti dupa divort

Autoritatea printeasc este ansamblul de drepturi si ndatoriri care privesc att persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor printi, iar exercitatea custodiei copiilor este prevzut de noul Cod civil al Romniei, care a intrat n vigoare la 1 octombrie 2011.

Printii cstoriti exercit mpreun si n mod egal autoritatea printeasc. n cazul divortului printilor, autoritatea printeasc se exercit potrivit dispozitiilor din cod referitoare la efectele divortului n raporturile dintre printi si copii. Aceste dispozitii se aplic si n cazul n care cstoria printilor copilului minor a fost anulat ori a ncetat ca urmare a ncheierii, cu bun-credint, a unei noi cstorii de ctre sotul unei persoane declarat moart dar care ulterior s-a dovedit a fi n viat. n limbaj comun se foloseste sintagma „custodia copiilor”, termen mprumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic cu exercitarea autorittii printesti dup divort, dar care este folosit si ntr-o serie de documente internationale, cum ar fi Conventia European privind recunoasterea si aplicarea hotrrilor privind custodia copiilor si restabilirea custodiei copiilor din 1980. Pe lng dispozitiile noului Cod civil privind efectele divortului n raporturile dintre copii si printi, trebuie avute n vedere si drepturile copilului prevzute de Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. n ce priveste exercitarea autorittii printesti de ctre ambii printi, regula este aceea c, dup divort, autoritatea printeasc revine n comun ambilor printi (n limbaj obisnuit – „custodie comun”). Exceptia este atunci cnd exist motive ntemeiate, avnd n vedere interesul superior al copilului, instanta hotrste ca autoritatea printeasc s fie exercitat numai de ctre unul dintre printi (printe custodian). n aceast situatie, cellalt printe (printe necustodian) pstreaz dreptul de a veghea asupra modului n care copilul este crescut si educat, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. n mod cu totul si cu totul exceptional, instanta de tutel poate hotr plasamentul copilului la o rud sau la o alt familie ori persoan sau ntr-o institutie de ocrotire. Acestea exercit drepturile si ndatoririle care revin printilor cu privire la persoana copilului. n acest caz, instanta stabileste dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de ctre printi n comun sau de ctre unul dintre ei. n ce priveste locuinta copilului dup divort, printii se pot ntelege asupra acesteia. Dac printii nu se nteleg si decid contrar interesului superior al copilului, instanta de tutel stabileste, odat cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor s fie la printele cu care locuieste n mod statornic (printe rezident). Dac pn la divort copilul a locuit cu ambii printi, instanta i stabileste locuinta la unul dintre ei, tinnd seama de interesul su superior. n mod exceptional, si numai dac este n interesul superior al copilului, instanta poate stabili ca acesta s locuiasc la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtmntul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea supravegheaz copilul si ndeplinesc tot ce este necesar pentru sntatea, educatia si nvttura sa. Dac afecteaz exercitiul autorittii sau a altor drepturi printesti, locuinta minorului nu poate fi schimbat fr acordul ambilor printi. n cazul n care printii nu se nteleg cu privire la aceste aspecte instanta va decide dac o schimbare a locuintei este oportun sau nu. Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu printii, rudele, precum si cu alte persoane fat de care copilul a dezvoltat legturi de atasament. Printele sau, dup caz, printii separati de copilul lor au dreptul s aib legturi personale cu acesta. n caz de nentelegere ntre printi, instanta de tutel decide cu privire la modalittile de exercitare a acestui drept. Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a ntretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie. Printii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot mpiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, dect n cazurile n care instanta decide n acest sens, apreciind c exist motive temeinice de natur a primejdui dezvoltarea fizic, psihic, intelectural sau moral a copilului. Relatii personale se pot realiza prin: a) ntlniri ale copilului cu printele ori cu o alt persoan care are dreptul la relatii personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) gzduirea copilului pe perioad determinat de ctre printele sau de ctre alt persoan la care copilul nu locuieste n mod obisnuit; d) corespondent ori alt form de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informatii copilului cu privire la printele ori la alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul; f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluri medicale sau scolare, ctre printele sau ctre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul. n ce priveste contributia printilor la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional a copiilor, noul Cod civil prevede c printii se pot ntelege cu privire la contributia lor la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtore profesional a copiilor, ntelegere de care poate lua act notarul n cazul divortului notarial sau instanta de tutel, prin hotrrea de divort. n caz de nentelegere, instanta de tutel stabileste contributia fiecrui printe la cheltuielile de crestere, educare, nvttur si pregtire profesional a copiilor. Obligatia de ntretinere se execut n natur, prin asigurarea celor necesare traiului si, dup caz, a cheltuielilor pentru educare, nvttur si pregtire profesional. Numai dac obligatia de ntretinere nu se execut de bunvoie, n natur, instanta de tutel dispune executarea ei prin plata unei pensii de ntretinere, stabilit n bani. Pensia de ntretinere poate fi sub o sum fix sau o cot procentual din venitul net lunar al celui care datoreaz ntretinere. Pensia de ntretinere stabilit ntr-o sum fix se indexeaz de drept, trimestrial, n functie de rata inflatiei. ntretinerea datorat de printe se stabileste pn la o ptrime din venitul su lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumtate pentru trei sau mai multi copii. Cuantumul ntretinerii datorate copiilor, mpreun cu ntretinerea datorat altor persoane, potrivit legii, nu poate depsi jumtate din venitul net lunar al celui obligat. Pensia de ntretinere se plteste n rate periodice, la termenele convenite sau, n lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotrre judectoreasc. Prtile pot conveni sau, dac sunt motive temeinice, instanta de tutel poate hotr ca ntretinerea s fie achitat prin plata anticipat a unei sume globale care s acopere nevoile de ntretinere ale celui ndrepttit pe o perioad mai ndelungat sau pe ntreaga perioad n care se datoreaz ntretinerea, n msura n care debitorul ntretinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii. Dac apare o schimbare n ceea ce priveste posibilittile financiare ale printelui care plteste ntretinerea si nevoia copilului care o primeste, instanta de tutel, potrivit mprejurrilor, poate mri sau micsora pensia de ntretinere sau poate hotr ncetarea pltii ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.