Frumoasele Vasluiului la anul 1785

Relatrile cltorilor strini care au strbtut actualul teritoriu al Romniei, ncepnd din Antichitate, au o important esential pentru a ntelege existenta poporului nostru de-a lungul timpului. Este vorba de istorici, diplomati, nsotitori ai unor armate prietene sau cotropitoare, misionari catolici sau strini aflati n slujba domnitorilor romni. Pentru arealul actualului judet Vaslui, cele mai vechi informatii scrise sunt si primele pentru Romnia n general. Herodot, „printele istoriei”, scria cu cteva secole nainte de Christos despre rul Prut (Pyrethos) si despre un alt ru, al crui nume nume nu l-a putut afla, dar despre care stia c se vrsa n Dunre ntre Prut si Siret. Cercetrile geologilor, n primul rnd Constantin Antonovici, au demonstrat c Herodot se referea la rul Brlad, care n Antichitate se vrsa direct n Dunre. Atitudinea strinilor fat de romni a fost, n mod fatal, subiectiv. Ei au ncercat, de regul, s mbrtiseze, n scrisul lor, ct mai multe aspecte legate de geografie, istorie, sociologie, psihologie, etnografie, cu accent pe unul sau altul dintre aceste domenii sau altele, conform specializrii lor. Tot diferite au fost atitudinile de mai mult sau mai putin simpatie fat de romni. Vom ncerca, n continuare, s-l prezentm pe unul dintre acesti cltori, considerndu-l un prieten al nostru ndeprtat n timp. Alexandre- Maurice Blanc de La Nautte, conte d’Hauterive (1754-1830), era urmasul unei vechi si nobile franceze. Fiind srac – existau si aristocrati srciti!-, si ncepe cariera ca profesor n nvtmntul religios. Ambasadorul Frantei la Constantinopol l ia cu el, la 1784, mpreun cu alti intelectuali, arheologi, poeti etc. Aici, l propune ca secretar de limb francez lui Alexandru Mavrocordat, care tocmai atunci fusese numit Domn al Moldovei. El va fi, de altfel, ultimul domnitor din familia Mavrocordat, deoarece n anul urmtor va fugi n Rusia, alegndu-se cu porecla „Firaris”, ceea ce nsemna n greceste „fugarul”. Trecnd peste acest episod, d’Hauterive si va continua, pentru scurt timp, sederea n Moldova, apoi se va ntoarce n Franta, parcurgnd o strlucit carier diplomatic sub Napoleon si sub Restauratia regalittii, ca specialist n problemele Orientului. Pentru meritele sale intelectuale, va face parte dintre „Nemuritori”, adic va fi membru al Academiei. Scrierile sale despre Moldova au fost publicate, din pcate, foarte trziu, de ele ngrijindu-se A. Ubicini: Journal inedit d’un voyage de Constantinople a Jassi, capitale de la Moldavie, dans l’hiver de 1785 (n 1877, Revue di Geografie); La Moldavie en 1785 (1879, Revue de Geografie). Neagu Djuvara mentioneaz si o a treia lucrare, tot inedit, care va apare la Bucuresti n 1902, sub titlul Memoire sur l’etat actuele et ancien de la Moldavie. Manuscrisul a fost dat regelui Carol I al Romniei de ctre un descendent al contelui si a fost dedicat printului Ipsilanti n 1787. D’Hauterive, afirm tot Neagu Djuvara, desi nu a stat dect scurt timp n Moldova, va fi unul din observatorii strini cei mai lucizi si mai obiectivi din vremea aceea. Un exemplu edificator n acest sens, si care are o foarte direct legtur cu municipiul nostru, l ntlnim n fragmentul urmtor, cruia i acordm si apreciere pentru valoarea literar. Referindu-se la tnra lui gazd din trgul Vaslui, n care se oprise pe drumul spre Iasi, d’Hauterive trieste o stare poetic: „Dac aici toate femeile seamn cu aceast ncnttoare copil, Vasluiul este un sat binecuvntat! Are optsprezece ani; statura, ochii, forma fetei si tinuta sunt aidoma cu ce ale Genovevei lui Baleschow, n-am mai vzut asemnare mai mare dect aceasta! Nu toarce, dar tot timpul are pe genunchi un gherghef; ducesele noastre nu brodeaz cu o mn mai fin, cu un brat mai frumos si cu o mai nobil iscusint. Casa este, de data aceasta, vrednic si de ea, si de noi, de cumva este ngduit s punem mofturile noastre alturi de drepturile frumusetii. Simpl si curat, cum este si costumul gazdei mele, coliba aceasta are peretii albi, tavanul rosudeschis, pardoseala mturat des, o sob si chiar si o mas; poti s te asezi, s te culci, s mnnci. Ar mai fi ele si alte dorinte, dar la vrsta aceasta, sub acoperisul de paie, cu atta neprih- nire, virtutea are puterea de a se face respectat mcar o zi: iar noi plecm mine. Rmas bun, fermectoare custoreas; moldoveanul pe care-l vei face fericit, cu adevrat fericit va fi de te va gsi la fel de frumoas cum te gsesc eu. La plecare, i dau un ban; l ia, pleac ochii, mi srut mna; eu, ca s dovedesc cumintenia, att a mea, ct si a ei, ce pot spune mai mult dect c m uit la ea ca la o madon de Correggio.” Dup 226 ani, realizm c d’Hauterive a avut perfect dreptate. Oricine vine n Vaslui, pn la cunoasterea altor elemente esentiale pentru orasul nostru, este, mai nti, cucerit de frumusetea fetelor, strada fiind un adevrat spectacol din acest punct de vedere. S sperm c la fel va fi si peste alti 226 ani!

Dan Ravaru

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.