De la un an la altul, tot mai multi elevi din judetul Vaslui renunt la scoal nainte de a obtine o diplom. Fie c nu le place cartea, fie sau c printii nu si permit s le asigure conditiile necesare pentru a nvta, fenomenul abandonului scolar are o dinamic ngrijortoare. Astfel, 329 de copii au renuntat la studii pe parcursul anului scolar 2010-2011. Si, de atunci, alte cteva sute au iesit din evidente prin neparticiparea la evaluarea national si, ulterior, la admiterea n liceu.
De ceva ani, nvtmntul romnesc a luat-o pe un trend descendent. Att n ceea ce-i priveste pe profesori, cu notele mici de la concursurile de titularizare si scandalurile n care sunt implicati unii dintre ei, ct si n ceea ce-i priveste pe elevi, care sunt tot mai slabi la nvttur si chiulangii. De fapt, aproape toate aspectele sistemului de nvtmnt sunt vzute ntr-o lumin foarte proast. Si n cteva dintre cazuri chiar exist motive. Spre exemplu, tot mai des elevii ajung s fac de rs nvtmntul prin comportamentul manifestat la scoal, prin sutele de absente nemotivate sau abandonul scolar. Nici judetul Vaslui nu este ocolit de astfel de situatii. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Vaslui, judetul nostru detine un loc fruntas pe tar n ceea ce priveste abandonul scolar si analfabetismul. Numai n anul scolar 2010-2011, 329 de elevi, ncepnd cu clasa I si ncheind cu clasa a XIII-a, au abandonat cursurile. Curios este c, de aceast dat, fetele au fost ntrecute la acest „sport” de bieti, la o diferent de 43. Mai exact, 186 de bieti au abandonat scoala, n timp ce fetele, recunoscute pentru usurinta cu care „sar” peste studii n favoarea mritisului, au fost n numr de 143. Situatia este ceva mai grav n mediul rural, unde foarte multi copii nici nu mai ajung s termine ciclul gimnazial. Spre exemplu, 48 de elevi dintr-un total de 62 care au abandonat cursurile primare sunt din mediul rural, ca de altfel si alti 165 de elevi din cei 204 care au abandonat cursurile gimnaziale. Iar situatia este cel putin de nteles. n foarte multe dintre cazuri, situatia material este att de precar, nct printii nu au bani s le cumpere haine si ncltminte, darmite rechizite. Iar dac scolile sunt n alte localitti, iar copiii au de mers kilometri buni pn acolo, abandonul este aproape o certitudine. n alte cazuri, poate ceva mai putine, situatia material este chiar foarte bun, iar printii consider c pmntul, stnile cu oi sau cirezile de vaci vor fi mostenite de copii. Ca urmare, cartea nu-si are rostul. n plus, si mediul familial joac un rol important. Dac elevii fac parte din familii cu printi divortati sau plecati n strintate, educatia primeste o foarte mic atentie. Odat ce elevii din rural au reusit s-si ia diploma de absolvire a gimnaziului, rata abandonului si mut centrul de greutate n mediul urban. n ceea ce priveste ciclul liceal, nvtmnt la zi, din cei 58 de tineri care au legat scoala de gard, 38 sunt din municipii si orase. Ct despre scolile profesionale, tot n mediul urban este detinut recordul: toti cei 5 elevi nvat la oras.
Si numarul tot creste!
Pe lng cei 329 de elevi ce au renuntat la carte n timpul celor dou semestre, scolile din judet au mai pierdut alte cteva sute de elevi. Dovad este si situatia ntlnit dup ncheierea anului scolar, cnd 650 de copii din clasa a VIII-a nu s-au regsit printre elevii nscrisi la evaluarea national. La vremea respectiv, conducerea ISJ Vaslui spunea c respectivii elevi pot intra fr probleme n statistica abandonului scolar, mai ales c, fr note la examen, nu li se putea face media pentru admiterea n liceu. „Printre cei 650 de copii se regsesc att cei 407 care sunt corigenti, repetenti sau nu au situatiile ncheiate, ct si cei 243 de elevi ce au absentat la evaluarea la limba romn. Cred c i putem include la abandon scolar la clasa a VIII-a, ceea ce nseamn c nu se vor putea forma toate cele 208 clase de a IX-a. Reprezint mai mult de 10% din numrul de elevi aprobati pentru anul scolar 2011-2012 pentru clasa a IX-a”, spunea, n iunie, profesorul Vasile Ursanu, inspector scolar general adjunct.
aatom, ai doar un neuron,sunt din mediul rural, nu ISJ-ul , stabilit pe orice alte criterii decat competenta poate pune profesorii la treaba, pentru ca nu stie cum. Profesorul care se respecta face ce stie mai bine dar nu are parghiile necesare asanarii sistemului.
problema nu e nici saracia, nici maritisul, ci subcultura populatiei rurale si nu numai. Scoala nu e in afara responsabilitatii legate de aceasta stare de fapt ingrozitoare. ISJ, ce mai faceti? Puneti profesorasii la treaba, implicati-va cu totii pentru ca in curand nu veti mai avea pentru cine presta pentru ca nu va mai interesa pe nimeni scoala voastra de doi bani.