Abandonul scolar ia proportii

2
298

abandon_scolarDe la un an la altul, tot mai multi elevi din judetul Vaslui renuntã la scoalã înainte de a obtine o diplomã. Fie cã nu le place cartea, fie sau cã pãrintii nu îsi permit sã le asigure conditiile necesare pentru a învãta, fenomenul abandonului scolar are o dinamicã îngrijorãtoare. Astfel, 329 de copii au renuntat la studii pe parcursul anului scolar 2010-2011. Si, de atunci, alte câteva sute au iesit din evidente prin neparticiparea la evaluarea nationalã si, ulterior, la admiterea în liceu.

De ceva ani, învãtãmântul românesc a luat-o pe un trend descendent. Atât în ceea ce-i priveste pe profesori, cu notele mici de la concursurile de titularizare si scandalurile în care sunt implicati unii dintre ei, cât si în ceea ce-i priveste pe elevi, care sunt tot mai slabi la învãtãturã si chiulangii. De fapt, aproape toate aspectele sistemului de învãtãmânt sunt vãzute într-o luminã foarte proastã. Si în câteva dintre cazuri chiar existã motive. Spre exemplu, tot mai des elevii ajung sã facã de râs învãtãmântul prin comportamentul manifestat la scoalã, prin sutele de absente nemotivate sau abandonul scolar. Nici judetul Vaslui nu este ocolit de astfel de situatii. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Vaslui, judetul nostru detine un loc fruntas pe tarã în ceea ce priveste abandonul scolar si analfabetismul. Numai în anul scolar 2010-2011, 329 de elevi, începând cu clasa I si încheind cu clasa a XIII-a, au abandonat cursurile. Curios este cã, de aceastã datã, fetele au fost întrecute la acest “sport” de bãieti, la o diferentã de 43. Mai exact, 186 de bãieti au abandonat scoala, în timp ce fetele, recunoscute pentru usurinta cu care “sar” peste studii în favoarea mãritisului, au fost în numãr de 143. Situatia este ceva mai gravã în mediul rural, unde foarte multi copii nici nu mai ajung sã termine ciclul gimnazial. Spre exemplu, 48 de elevi dintr-un total de 62 care au abandonat cursurile primare sunt din mediul rural, ca de altfel si alti 165 de elevi din cei 204 care au abandonat cursurile gimnaziale. Iar situatia este cel putin de înteles. În foarte multe dintre cazuri, situatia materialã este atât de precarã, încât pãrintii nu au bani sã le cumpere haine si încãltãminte, darãmite rechizite. Iar dacã scolile sunt în alte localitãti, iar copiii au de mers kilometri buni pânã acolo, abandonul este aproape o certitudine. În alte cazuri, poate ceva mai putine, situatia materialã este chiar foarte bunã, iar pãrintii considerã cã pãmântul, stânile cu oi sau cirezile de vaci vor fi mostenite de copii. Ca urmare, cartea nu-si are rostul. În plus, si mediul familial joacã un rol important. Dacã elevii fac parte din familii cu pãrinti divortati sau plecati în strãinãtate, educatia primeste o foarte micã atentie. Odatã ce elevii din rural au reusit sã-si ia diploma de absolvire a gimnaziului, rata abandonului îsi mutã centrul de greutate în mediul urban. În ceea ce priveste ciclul liceal, învãtãmânt la zi, din cei 58 de tineri care au legat scoala de gard, 38 sunt din municipii si orase. Cât despre scolile profesionale, tot în mediul urban este detinut recordul: toti cei 5 elevi învatã la oras.

Si numarul tot creste!

Pe lângã cei 329 de elevi ce au renuntat la carte în timpul celor douã semestre, scolile din judet au mai pierdut alte câteva sute de elevi. Dovadã este si situatia întâlnitã dupã încheierea anului scolar, când 650 de copii din clasa a VIII-a nu s-au regãsit printre elevii înscrisi la evaluarea nationalã. La vremea respectivã, conducerea ISJ Vaslui spunea cã respectivii elevi pot intra fãrã probleme în statistica abandonului scolar, mai ales cã, fãrã note la examen, nu li se putea face media pentru admiterea în liceu. “Printre cei 650 de copii se regãsesc atât cei 407 care sunt corigenti, repetenti sau nu au situatiile încheiate, cât si cei 243 de elevi ce au absentat la evaluarea la limba românã. Cred cã îi putem include la abandon scolar la clasa a VIII-a, ceea ce înseamnã cã nu se vor putea forma toate cele 208 clase de a IX-a. Reprezintã mai mult de 10% din numãrul de elevi aprobati pentru anul scolar 2011-2012 pentru clasa a IX-a”, spunea, în iunie, profesorul Vasile Ursanu, inspector scolar general adjunct.

2 COMENTARII

  1. aatom, ai doar un neuron,sunt din mediul rural, nu ISJ-ul , stabilit pe orice alte criterii decat competenta poate pune profesorii la treaba, pentru ca nu stie cum. Profesorul care se respecta face ce stie mai bine dar nu are parghiile necesare asanarii sistemului.

  2. problema nu e nici saracia, nici maritisul, ci subcultura populatiei rurale si nu numai. Scoala nu e in afara responsabilitatii legate de aceasta stare de fapt ingrozitoare. ISJ, ce mai faceti? Puneti profesorasii la treaba, implicati-va cu totii pentru ca in curand nu veti mai avea pentru cine presta pentru ca nu va mai interesa pe nimeni scoala voastra de doi bani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.