Veniturile gospodariilor au scazut n trimestrul II, cheltuielile au ramas la fel

Veniturile medii lunare pe persoan s-au situat la 806 lei, iar cheltuielile la 705 lei, se arat n comunicatul INS. Din total, veniturile bnesti au fost n medie de 2.005 lei lunar pe gospodrie (691 lei pe persoan), iar cele n natur de 332 lei lunar pe gospodrie (115 lei pe persoan). Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai important surs de venituri, si anume 50,7%. La formarea veniturilor totale ale gospodriilor, n trimestrul al doilea, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale, n proportie de 25,6%, veniturile din agricultur, cu 3,3%, veniturile din activitti neagricole independente, cu 2,9% si cele din proprietate si din vnzri de active din patrimoniul gospodriei, cu 1,8%. Diferente de nivel si, mai ales, de structur ntre veniturile gospod- riilor s-au nregistrat n functie de mediul de rezident. Astfel, veniturile totale medii pe o gospodrie din mediul urban au fost cu 36% mai mari dect ale gospodriilor din mediul rural si cu 12,7% mai mari fat de ansamblul gospodriilor. n urban, veniturile gospodriilor au provenit n proportie de 62,4% din salarii, de 23,9% din prestatii sociale, veniturile n natur reprezentnd 7,6% din total, n timp ce n rural principala surs a veniturilor gospod riilor a reprezentat-o productia agricol, care a asigurat 33,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,7% din totalul veniturilor) a fost format de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bnesti din agricultur asigurnd numai 8,5% din veniturile gospodriilor din mediul rural. O contributie important la formarea veniturilor gospodriilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (28,7%) si celor salariale (29,2%). Fiecare dintre aceste surse de venituri au ponderi sensibil apropiate de veniturile provenite din productia agricol, fiind cu doar 4-5 puncte procentuale mai mari dect veniturile din agricultur. n ceea ce preveste cheltuielile, principalele destinatii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile ctre administrat ia public si privat si ctre bugetele asigurrilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospod riei (hrana animalelor si ps- rilor, plata muncii pentru productia gospodriei, produse pentru ns- mntat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumprarea sau construc- tia de locuinte, cumprarea de terenuri si echipament necesar produc- tiei gospodriei, cumprarea de actiuni etc. detin o pondere mic n cheltuielile totale ale gospodriilor populatiei. Unele particularitti n ceea ce priveste mrimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezident. Astfel, n timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodrie, este mai mare n urban fat de rural cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 39 lei. Aceasta deriv din faptul c, n rural, 41,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezint contravaloarea consumului din resurse proprii, se mai arat n comunicatul INS. n urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificrii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si buturile nealcoolice au detinut, n aprilie-iunie 2010, n medie, 41,4% din consumul gospodriilor. O component a consumului, cu pondere relativ mare n cheltuieli, este legat de locuint (ap, energie electric si termic, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si ntretinerea locuintei). n perioada analizat, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 19,3%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (15,4%) a fost absorbit de consumul de utilitti necesare functionrii si nclzirii locuintei (ap, energie electric si termic, gaze naturale si alti combustibili). Cheltuielile efectuate de gospod rii pentru sntate (4,9% din cheltuielile de consum) si mai ales cele pentru educatie (0,8%) au nregistrat un nivel sczut, n special datorit faptului c satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodriilor se realizeaz n cea mai mare parte prin servicii publice de care acestia beneficiaz n cadrul sistemului asigurrilor sociale sau gratuit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.