Zona Bârladului, savana preistorica

Noile descoperiri palentologice din Bârladului aratã cã, în aceastã zonã, cu aproape 9 milioane de ani în urmã, a existat o faunã extrem de bogatã, specificã savanei. Dupã ce au descoperit fosile apartinând strãmosului elefantului sau rinocerului, sãpãturile specialistilor au scos la lumina zilei si oase care ar putea sã apatinã unor specii de bovine, ecvide si antilope (genul Gazella). Toate aceste descoperiri ar putea confirma Bârladul ca fiind una dintre cele mai importante zone paleontologice din sud-estul Europei.

Ultimele fosile care demnonstreazã potentialul paleontologic urias al zonei au vãzut lumina zilei în urmã cu doar câteva sãptãmâni, odatã cu organizarea celei de-a doua editii a Taberei Internat ionale de Paleontologie “Rotary” Bârlad, care s-a desfãsurat în localitatea Mânzati, comuna Ibãnesti. Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasã, iar rezultatele nu au întârziat sã aparã. Asa se face cã, sub coordonarea inginerului geolog Gabriel Sava, au vãzut lumina zilei, dupã douã sãptãmâni de sãpãturi, fosile apartinând Familiei Bovinae (din care fac parte strãmosii vacii si ai bivolitei), Subfamiliei Antilopinae, genul Gazella, si familiei Equidae (animale sãlbatice sau domestice, incluzând zebra si asinii, precum si produsii rezultati din împerecherea acestora). Concret, fosilele descoperite sunt carp si tars (Familiei Bovinae), astragal (Subfamilia Antilopinae, genul Gazella) si metapod (Familia Equidae), plus mai multe fragmente de os ce urmeazã a fi determinate. “Dimensiunile sunt destul de reduse la unele fragmente, însã trei fosile sunt mai importante. Concluzia este cã situl de la Mânzati îsi demonstreazã astfel potentialul paleontologic urias, dovadã fiind si fosilele descoperite anterior aici, apartinând mai multor familii si subfamilii de vertebrate. Mã refer în special la scheletul de Deinotherium, scheletul de rinocer, precum si piesele dispersate gãsite acum”, ne-a declarat Gabriel Sava. În perioada urmãtoare, potrivit aceleiasi surse, urmeazã o analizã atentã si de specialitate a tuturor fosilelor si fragmentelor gãsite, pentru ca acestea sã fie determinate cât mai exact posibil. Pânã acest moment, se stie sigur cã au fost descoperite în depozite sedimentare din Meotian, care au o vechime cuprinsã între 7 si 9 milioane de ani, mai exact în nisipuri cinelitice si tufuri andezitice. Mai trebuie spus cã descoperirea de la Mânzati este a doua ca importantã din acest an, dupã fosilele de strãmos al rinocerului descoperite recent de specialistii Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad, în apropiere de localitatea Fãlciu.