Tântarii aduc virusul West Nile în România. Care sunt simptomele si ce zone sunt amenintate

Pentru infectia cu West Nile nu existã vaccin, nici tratament specific. Simptome: greatã, febrã, vomã, durere de cap. Ministrul Sãnãtãtii ne învatã sã purtãm haine cu mânecã lungã, sã ne punem plasã de tîntari la geamuri si sã desecãm bãltile, dacã avem asa ceva prin preajmã.

Doi români au murit în urma întepãturilor de tîntari care le-au transmis virusul West Nile, iar alti sapte sunt deja infectati, a declarat luni ministrul Sãnãtãtii, Cseke Attila. Desi cazurile au fost confirmate începând de vineri, ministrul a informat populatia abia luni searã. Cu totul, au fost suspecti 80 de români. Unul dintre cei decedat i era din Bucuresti, sectorul patru, iar celãlalt, din judet ul Constanta, localitatea Bãneasa. Pe lângã acestia, încã douã persoane sunt încã investigate, fiind suspecte. Bolnavii provin din jude- tele Galati, Teleorman, Dolj, Alba (douã cazuri), Sibiu (un oier), Cluj si Mures. Cei decedati aveau 75 si 80 de ani, mai având în plus si alte boli. Pentru infectia cu West Nile nu existã vaccin si nici tratament specific, a declarat prof. dr.Molnar Geza, consilierul ministrului Sãnãtãtii. Cazurile care se terminã cu mortalitate sunt relativ pu- tine, raportat la îmbolnãviri. Boala afecteazã sistemul nervos, poate semãna cu meningita sau encefalita, se poate intra chiar în „coma vigila“, bolnavul pierzându-si cons- tienta si rãspunzând doar la reflexe. Cu toate cã atacã membrana care protejeazã creierul, dacã este tratatã, nu lasã sechele pe viatã. Ministrul Sãnãtãtii a fãcut apel cãtre populatie sã se protejeze purtând haine cu mânecã lungã, punând plase de tîntari la geamuri si desecând bãltile din curte sau din împrejurimi, dacã au asa ceva prin preajmã. Prof. dr.Molnar Geza: „Sunt convins cã vom mai avea si alte cazuri“.
Autoritãtile încã n-au descoperit. Posibil de la vecinii din Bulgaria sau din Grecia, unde sapte, opt persoane au murit din cauza infectiei si alte 300 doar s-au îmbolnãvit. Altã variantã a ministrului Cseke Attila este cã vijeliile întâmplate în ultima vreme în România au adus aici populat iile de tîntari infectate si, în combinatie cu umezeala, acestia s-au putut dezvolta bine. Sau, a adãugat el, posibil ca pãsãrile migratoare si caii sã fi fost purtãtori ai acestui virus, pãsãrile fiind cele care infecteazã si populatia de tîntari. Însã asta se va afla de abia dupã luni de zile de investigatii. „Eu sunt convins cã vom mai avea si alte cazuri, dar nu mã astept la o epidemie, ci doar la situatii sporadice, despãrtite în timp si spatiu“, a mai declarat prof. Molnar Geza. Deocamdatã, nu se poate vorbi despre o epidemie, a adãugat el. O epidemie s-ar putea declansa în cazul nefericit în care vremea se va încãlzi. Potrivit prof. Molnar, „dacã de mâine vom avea zece grade Celsius, populat ia de tîntari activã se va putea retrage si ar trece sub formã de nimfã, însã virusul s-ar pãstra. Dacã ar fi însorit afarã, s-ar putea sã persiste“. În urmãtoarele zile însã, nu vom avea nici zece grade Celsius, dar nu va fi nici foarte cald. Potrivit ANM, astãzi vor fi 24 de grade cel mult, cu vânt si ploi în mai toatã jumãtatea vesticã a tãrii. Existã sanse ca temperaturile sã mai creascã, dar foarte putin, cu un grad, douã, pe la finalul sãptãmânii. Desi nu se va mai reveni la episoadele de caniculã avute pânã acum, se asteaptã ca în prima parte a lunii septembrie în unele zone temperaturile sã mai creascã pânã la valori de 30 de grade Celsius, sau chiar cu douã grade peste, dar pe perioade foarte scurte.
Cum nu existã nici vaccin, nici tratament specific pentru West Nile, medicul face numai un tratament simptomatic. Dacã infectia se manifestã prin greatã, bolnavul primeste medicamentatie ca si cum ar avea numai greatã; dacã are dureri de cap, aidoma, iar dacã se simte deshidratat, primeste hidratare prin perfuzii. De foarte multe ori, boala se prezintã sub forma encefalitei sau a meningitei, caz în care se administreazã antiinflamatorii sau calmante. Boala se mai poate simti si ca o stare generalã anorexicã sau febrã puternicã. Toate acestea sunt motive pentru care, spune ministrul Sãnãtãtii, 85% dintre cei infectati, nici nu stiu cã au trecut sau trec prin aceastã boalã. Se pare cã o epidemie de West Nile a avut loc în România, în urmã cu zece ani. În America, West Nile a fãcut ravagii; în ultimii zece ani a omorât peste 1.000 de oameni.
Virusul West Nile, rãspândit prin intermediul tîntarilor, desi afecteazã în general animalele, poate fi transmis si oamenilor la nivelul meningelui. Desi, în marea majoritate a cazurilor, cei afectati nu manifestã niciun simptom, în situatiile mai grave acestia pot prezenta complicatii dificil de anticipat.

Simptome:

- Stãri febrile
- Dureri de cap
- Transpiratie excesivã
- Somnolentã continuã
- Dureri în zona gâtului

Metode de prevenire:

- Evitarea zonelor cu multã verdeatã
- Folosirea plaselor si a insecticidelor pentru îndepãrtarea tîntarilor

Tratament

Nu existã o cale standard de vindecare în cazul infectã rii cu virusul West Nile, cei afectati putând evolua de la forme usoare de febrã pânã la meningitã, soldatã, în ultimã instantã, cu decesul. Cei mai susceptibili de a fi atinsi în mod sever de acest tip de infectie viralã sunt cei mai în vârstã, diabeticii, precum si cei care au beneficiat de transplant de organe.