Deodorantele si ciocolata, printre produsele la care românii au renuntat din cauza crizei

Potrivit GfK, consumul casnic de bunuri de larg consum a scãzut în primul semestru cu 4%, în monedã nationalã, comparativ cu aceeasi perioadã din 2009, fiind primul declin înregistrat în ultimii zece ani, produsele de îngrijire personalã si cele pentru curãtenia locuintei fiind cele mai afectate.

„Este primul declin înregistrat în ultimii zece ani, perioadã în care ratele de crestere de la an la an au variat între 7% si 25%. În contextul deloc prietenos din punct de vedere economic si politic, consumatorii au rãrit vizitele la magazine, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind supermarketurile“, a declarat, într-un comunicat, Raluca Rãschip, consumer tracking director în cadrul companiei de cercetare a pietei GfK România. Din analiza principalelor categorii de bunuri de larg consum, s-a observat cã produsele de îngrijire personalã si cele pentru curãtenia locuintei sunt cele mai afectate, valoarea cheltuitã fiind cu 7%, respectiv 4% mai micã. Printre categoriile cu cele mai mari scãderi în volum se remarcã deodorantele (-21%), produsele de curãtat universale (-19%), tabletele de ciocolatã (-18%) – în special datoritã faptului cã au fost achizitionate de mai putini consumatori. În primele sase luni ale anului, comertul modern a atras 45% din cheltuielile gospodãriilor pentru bunuri de larg consum, fatã de 43% în perioada similarã din 2009. Cele mai dinamice formate rãmân în continuare magazinele de tip discount cu o ratã de crestere de 11%, în timp ce supermarket-urile se aflã pe un trend descendent (-9% în valoare fatã de prima jumãtate a anului 2009). Cotele de piatã în valoare la nivel total România ale diverselor forme de comert au rãmas relativ constante în primul semestru din 2010 fatã de aceeasi perioadã din 2009. Astfel, hipermarketurile detin potrivit GfK o cotã de piatã de 21% fatã de 20%, supermarketurile -13% fatã de 12%, magazinele de tip discount -8% fatã de 10%, în timp ce magazinele cash-carry au rãmas la sfârsitul lunii iunie cu aceeasi cotã de 2%. Cea mai mare parte a pietei – 41% – este detinutã de buticurile si magazinele alimentare de cartier, acelasi nivel ca în 2009, în timp ce vâzãtorii stradali si din piete reprezintã 4% din piatã. Totodatã, alte forme de comert au câstigat douã puncte din piatã, cora acestora crescând la 12%. Peste douã treimi dintre români vor putea face fatã unei scãderi cu 25% a veniturilor cel mult trei luni, în conditiile în care 75% din economii se ridicã la cel mult venitul lunar pe douã luni, potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Economie Mondialã (IEM) pentru Banca Mondialã, în perioada 1 – 15 mai. Potrivit raportului, 49% din populatia cu vârstã de peste 16 ani economiseste, iar economisirea diferã semnificativ în functie de nivelul veniturilor. Motivatia pentru care românii economisesc este legatã în principal de eventualitatea aparitiei „zilelor negre“ sau a unor cheltuieli neasteptate (pentru 78% din respondenti), de scopul de a creste calitatea vietii în viitor (29%) si de a lãsa o mostenire copiilor (18,9%). Totusi, 17,5% din populatie preferã sã cheltuiascã decât sã facã economii. Mai mult, doar 6% din românii cu vâsta între 16 si 64 ani economisesc pentru perioada de pensie, iar acest tip de economisire nu depinde de venituri. Întrebati dacã si-ar cumpãra o asigurare sau pensie privatã dacã mâine ar intra în posesia unei sume de 50.000 de lei, doar 2% dintre respondenti au rãspuns afirmativ. Pe partea de venituri, 35% dintre respondentii la sondaj au suferit o reducere semnificativã si neasteptatã a veniturilor în ultimii trei ani, în principal din cauza pierderii locului de muncã din cauza crizei economice sau reducerii/întârzierii salariului. Întrebati ce ar face în cazul unei scãderi cu 25% a veniturilor pentru o perioadã de minim trei luni, românii au rãspuns în proportie de 86% cã ar reduce cheltuielile si de 41% cã ar împrumuta bani de la rude sau prieteni. A treia variantã în cazul scãderii veniturilor cu un sfert ar fi realizarea de cumpãrãturi „pe caiet“ de la magazin, aceastã optiune fiind mentionatã de 24% dintre respondentii sondajului. „Multi oameni sunt nepregãtiti pentru evenimente neasteptate. Ar fi în interesul lor sã devinã mai alfabetizati în domeniul financiar. Educatia financiarã a populatiei ar trebui sã complementeze reglementarea si supravegherea pietelor financiare si serviciilor financiare, pentru protect ia consumatorilor“, a spus Sue Rutledge , coordonator al programului global pentru protectia consumatorilor si alfabetizare financiarã al Bãncii Mondiale. Mai mult, Arabela Aprahamian, coordonator al programului la nivel regional al Bãncii Mondiale, a arãtat cã o sarcinã urgentã în România este dezvoltarea si implementarea unui program national de educatie financiarã, bazat pe un parteneriat între Guvern, autoritãtile de reglementare din sectorul financiar, institutiile financiare, sistemul de educatie si alti parteneri.