Rascoala de la 2010

Precum �n urm� cu 100 de ani, t�ranii vasluieni sunt exploatati miseleste de c�tre arendasi. Buna credint� si naivitatea pe care oamenii simpli de la tar� sunt predispusi s� le manifeste la semnarea contractelor de arendare sunt speculate de societ�tile agricole. �n fiecare an, zeci de t�rani vasluieni r�m�n f�r� plata pentru terenurile pe care le dau �n arend�. Prin diferite petitii si scrisori, proprietarii de p�m�nt acuz� arendasii c� �ncalc� prevederile contractuale. F�r� bani, gr�u, ulei sau alte produse pentru p�m�nturile lor, t�ranii au o singur� solutie de atac: justitia. �ntr-o scrisoare primit� la redactia ziarului nostru, un vasluian �p�tit� descrie cu mult� patim� situatia: �Arendasii se fac boieri cu p�m�nturile de la cei am�r�ti ca noi�. �n judetul nostru, patimile lui Petric� Ciobanu din Gara Banca au �ns� caracter de mas�.

Proprietarii de terenuri agricole din judetul Vaslui au parte de tot felul de surprize. Ajunsi b�tr�ni si neputinciossi dup� o viat� �ntreag� de munc�, oamenii de la tar� v�d �n varianta arend�rii terenurilor pe care le detin singura solutie pentru a putea beneficia pe c�t se poate de putinul pe care �l au. Arendarea ar trebui s� fie solutia optim� care multumeste pe toat� lumea. Este bun� pentru t�- ran, este bun� pentru arendas i, care cultiv�, de la an la an suprafete tot mai mari. Dar este bun� si pentru agricultura vasluian�. Varianta arend�rii este una viabil� din punct de vedere economic, numeroase suprafete fiind astfel lucrate organizat si obtindu-se astfel un randament crescut. Arendasii de pe la noi nu se multtumesc �ns� s� respecte contractele si legea. �n fiecare an, zeci de proprietari de p�m�nt reclam� faptul c� societ�tile comerciale nu au f�cut plata arendei, conform prevederilor contractuale. T�ranii sustin c� nu si-au ridicat banii sau produsele agricole care li se cuveneau pentru suprafet ele pe care le-au transferat la arend�. Astfel de cazuri au fost �nregistrate la Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� (DADR) Vaslui sub forma a zeci de scrisori venite din tot judetul. Gigel Crudu, director adjunct la DADR Vaslui,a precizat c� institutia pe care o reprezint� nu are competent� �n a verifica respectarea obligatiilor din contractele de arendare. �Noi nu putem verifica relatia dintre arendas si arendator. �n asemenea situatii, singura solutie de a recupera drepturile stabilite �n contractele de arendare este deschiderea unei actiuni �n instant�. Potrivit art. 6, alin. 5 din Legea arend�rii nr. 16/1994, contractele de arendare �ncheiate �n scris si �nregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele si �n conditiile stabilite �n contract�, a spus Gigel Crudu.

F�r� gr�u, f�r� ulei, f�r� bani…

Unii dintre t�ranii care �si dau �n arend� p�m�ntul nu sunt multumiti de partea de recolt� pe care o primesc din partea �asociatiilor. Altii nu sunt multumiti de banii pe care �i primesc la sf�rsitul anului agricol. �ns� zeci si poate chiar sute de locuitori ai satelor vasluiene sunt de-a dreptul revoltati c�nd �patronii� le am�n� pl�tile de la o lun� la alta sau nu le dau, pur si simplu, nimic. Una dintre scrisorile pe care t�ranii vasluieni ajunsi �n asemenea situatii g�sesc de cuvint� s� le trimit� autorit�tilor a a ajuns si la redactia ziarului nostru. F�r� a sti cu exactitate dac� contractul de arendare a fost �nregistrat la consiliul local si data c�nd a fost finalizat� recoltarea, vom cita din petitia primit� de la Petric� Ciobanu, din localitatea Gara Banca. �Sunt Ciobanu Petric�, din localitatea Gara Banca, judetul Vaslui, av�nd p�m�ntul mostenire de la p�rinti �n comuna G�gesti, care e dat �n arend� cu contract la o societate comercial� (…) Arendasul nu ne-a dat arenda pe un an �n urm� pentru suprafat a de 1,5 hectare. Anul acesta, nu ne-a dat arenda pe suprafata de 3,5 hectare, care a fost �ns�m�ntat� cu rapit�. Tot ne am�n� c� ne va da ulei pe 1,5 ha din urm� si la rapit� nu s-a hot�r�t ce ne va da (…) Eu v� rog s� publicati aceast� scrisoare pentru toti agricultorii care dau p�m�nturile la asemenea arendasi, care se fac boieri cu p�m�nturile de la cei am�r�ti ca noi. Eu �l voi da �n judecat� si am s� fac o adres� si la Ministerul Agricuturii si la televiziune, la emisiunea pentru agricutur�, se arat� �n scrisoare.

Contracte de arendare �beton�

Potrivit Legii arend�rii nr. 16/1994, contractele de arendare �ncheiate �n scris si �nregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei, la termenele si modalit�tile stabilite �n contract. Contractul de arendare se �ntocmeste �n scris, c�te un exemplar pentru fiecare parte, adic� arendas si arendator, si un exemplar, se depune la consiliul local �n a c�rei raz� teritorial� se afl� terenul arendat, �n termen de 15 zile de la plata �ncheierii. Acesta se �nregistreaz� �ntr-un registru special tinut de secretarul consiliului local. Prin acordul p�rtilor, contractul de arendare poate s� �nceteze si �nainte de a ajunge la termen. Oricare dintre p�rtile contractante poate cere �n justitie rezilierea contractului de arendare pentru cauze de ne�ndeplinire a obligatiilor de cealalt� parte, �n conditiile legii. Litigiile sunt de competenta instantelor judec�toresti, sau pot fi solutionate cu acordul p�rtilor si prin arbitraj. Plata arendei se face potrivit �ntegerii p�rtilor contractante si se execut� la termenele si la locul stabilite �n contract.