Rascoala de la 2010

Precum în urmã cu 100 de ani, tãranii vasluieni sunt exploatati miseleste de cãtre arendasi. Buna credintã si naivitatea pe care oamenii simpli de la tarã sunt predispusi sã le manifeste la semnarea contractelor de arendare sunt speculate de societãtile agricole. În fiecare an, zeci de tãrani vasluieni rãmân fãrã plata pentru terenurile pe care le dau în arendã. Prin diferite petitii si scrisori, proprietarii de pãmânt acuzã arendasii cã încalcã prevederile contractuale. Fãrã bani, grâu, ulei sau alte produse pentru pãmânturile lor, tãranii au o singurã solutie de atac: justitia. Într-o scrisoare primitã la redactia ziarului nostru, un vasluian „pãtit“ descrie cu multã patimã situatia: „Arendasii se fac boieri cu pãmânturile de la cei amãrâti ca noi“. În judetul nostru, patimile lui Petricã Ciobanu din Gara Banca au însã caracter de masã.

Proprietarii de terenuri agricole din judetul Vaslui au parte de tot felul de surprize. Ajunsi bãtrâni si neputinciossi dupã o viatã întreagã de muncã, oamenii de la tarã vãd în varianta arendãrii terenurilor pe care le detin singura solutie pentru a putea beneficia pe cât se poate de putinul pe care îl au. Arendarea ar trebui sã fie solutia optimã care multumeste pe toatã lumea. Este bunã pentru tã- ran, este bunã pentru arendas i, care cultivã, de la an la an suprafete tot mai mari. Dar este bunã si pentru agricultura vasluianã. Varianta arendãrii este una viabilã din punct de vedere economic, numeroase suprafete fiind astfel lucrate organizat si obtindu-se astfel un randament crescut. Arendasii de pe la noi nu se multtumesc însã sã respecte contractele si legea. În fiecare an, zeci de proprietari de pãmânt reclamã faptul cã societãtile comerciale nu au fãcut plata arendei, conform prevederilor contractuale. Tãranii sustin cã nu si-au ridicat banii sau produsele agricole care li se cuveneau pentru suprafet ele pe care le-au transferat la arendã. Astfel de cazuri au fost înregistrate la Directia pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui sub forma a zeci de scrisori venite din tot judetul. Gigel Crudu, director adjunct la DADR Vaslui,a precizat cã institutia pe care o reprezintã nu are competentã în a verifica respectarea obligatiilor din contractele de arendare. „Noi nu putem verifica relatia dintre arendas si arendator. În asemenea situatii, singura solutie de a recupera drepturile stabilite în contractele de arendare este deschiderea unei actiuni în instantã. Potrivit art. 6, alin. 5 din Legea arendãrii nr. 16/1994, contractele de arendare încheiate în scris si înregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei la termenele si în conditiile stabilite în contract“, a spus Gigel Crudu.

Fãrã grâu, fãrã ulei, fãrã bani…

Unii dintre tãranii care îsi dau în arendã pãmântul nu sunt multumiti de partea de recoltã pe care o primesc din partea „asociatiilor. Altii nu sunt multumiti de banii pe care îi primesc la sfârsitul anului agricol. Însã zeci si poate chiar sute de locuitori ai satelor vasluiene sunt de-a dreptul revoltati când „patronii“ le amânã plãtile de la o lunã la alta sau nu le dau, pur si simplu, nimic. Una dintre scrisorile pe care tãranii vasluieni ajunsi în asemenea situatii gãsesc de cuvintã sã le trimitã autoritãtilor a a ajuns si la redactia ziarului nostru. Fãrã a sti cu exactitate dacã contractul de arendare a fost înregistrat la consiliul local si data când a fost finalizatã recoltarea, vom cita din petitia primitã de la Petricã Ciobanu, din localitatea Gara Banca. „Sunt Ciobanu Petricã, din localitatea Gara Banca, judetul Vaslui, având pãmântul mostenire de la pãrinti în comuna Gãgesti, care e dat în arendã cu contract la o societate comercialã (…) Arendasul nu ne-a dat arenda pe un an în urmã pentru suprafat a de 1,5 hectare. Anul acesta, nu ne-a dat arenda pe suprafata de 3,5 hectare, care a fost însãmântatã cu rapitã. Tot ne amânã cã ne va da ulei pe 1,5 ha din urmã si la rapitã nu s-a hotãrât ce ne va da (…) Eu vã rog sã publicati aceastã scrisoare pentru toti agricultorii care dau pãmânturile la asemenea arendasi, care se fac boieri cu pãmânturile de la cei amãrâti ca noi. Eu îl voi da în judecatã si am sã fac o adresã si la Ministerul Agricuturii si la televiziune, la emisiunea pentru agricuturã“, se aratã în scrisoare.

Contracte de arendare „beton“

Potrivit Legii arendãrii nr. 16/1994, contractele de arendare încheiate în scris si înregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru plata arendei, la termenele si modalitãtile stabilite în contract. Contractul de arendare se întocmeste în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, adicã arendas si arendator, si un exemplar, se depune la consiliul local în a cãrei razã teritorialã se aflã terenul arendat, în termen de 15 zile de la plata încheierii. Acesta se înregistreazã într-un registru special tinut de secretarul consiliului local. Prin acordul pãrtilor, contractul de arendare poate sã înceteze si înainte de a ajunge la termen. Oricare dintre pãrtile contractante poate cere în justitie rezilierea contractului de arendare pentru cauze de neîndeplinire a obligatiilor de cealaltã parte, în conditiile legii. Litigiile sunt de competenta instantelor judecãtoresti, sau pot fi solutionate cu acordul pãrtilor si prin arbitraj. Plata arendei se face potrivit întegerii pãrtilor contractante si se executã la termenele si la locul stabilite în contract.