Comoara din aer

Judetul Vaslui este un judet sãrac, lipsit de resurse. Ne-am obisnuit cu aceastã prezentare, deloc onorantã. Si nici nu ar putea fi altfel, de vreme ce despre una dintre cele mai importante resurse, care ar putea veni nu numai în ajutorul acestei zone, ci si al întregii tãri, nu se vorbeste deloc sau aproape deloc. Este vorba despre o bogãtie inepuizabilã, invizibilã si omniprezentã. Ne înconjoarã de peste tot, precum… aerul. Si ceea ce pare acum o ghicitoare extrem de complicatã, cel putin pentru necunoscãtori, devine extrem de simplã dacã spunem cã aceastã resursã se gãseste chiar în aer! Este vorba despre forta vântului, cu care judetul Vaslui a fost binecuvântat din plin.Potrivit documentatiei existente la Consiliul Judetean Vaslui, dacã îsi vor duce planurile de afaceri la bun sfârsit, 12 firme de profil vor produce între 20 si 1.262 de megawati fiecare. În total, în judetul Vaslui s-ar putea produce 3.790 de megawati. Dacã avem în vedere faptul cã România consumã în prezent 6.000 de megawati, putem avea o dimensiune exactã a potentialului energetic al vânturilor din judetul Vaslui.

Energia eolianã era definitã de curând de cãtre Ionel David, public affairs manager la Asociatia Românã pentru Energie Eolianã, drept “domeniul cel mai exploziv” din punct de vedere al investitiilor în România. Tara noastrã are sanse sã ajungã o Olandã a Europei Centrale si de Est în privinta capacitãtii de productie a energiei eoliene. În prezent, cererile de racordare ale investitorilor în acest domeniu la Sistemul Energetic National însumeazã o putere de peste 11.000 megawati. Pentru comparat ie, trebuie spus faptul cã reactoarele 1 si 2 de la Cernavodã au fiecare o putere instalatã de circa 700 MW. Cu toate acestea, la începutul anului, erau instalati doar 14,1 megawati de energie produsã de turbine eoliene. Cu cei 14 megawati, România se situa pe locul 23 în Uniunea Europeanã în ceea ce priveste energia produsã de vânt, potrivit unui studiu realizat de Asociatia Europeanã a Energiei Eoliene (EWEA).

Podisul Bârladului si Dealurile Fãlciului, zonele cu potential

Potrivit Ministerului Mediului, dupã Dobrogea, zona Moldovei este una dintre regiunile cu cel mai mare potential eolian. Pentru a fi rentabilã o investitie într-un parc eolian, puterea medie a vântului trebuie sã depãseascã de regulã 4m/s. “La exteriorul arcului carpatic, vitezele medii anuale sunt de 3-4 m/s în nordul Podisului Moldovei, 4-6 m/s în Podisul Bârladului, Dealurile Fãlciului, precum si în nordul Dobrogei si pe litoralul Mãrii Negre”, se precizeazã într-un comunicat al Directiei de Comunicare si Organizare a Ministerului Mediului. La începutul anului 2008, o modificare legislativã a fãcut din judetul Vaslui zona cea mai atractivã din acest punct de vedere. De atunci, investitorii interesati de producerea energiei eoliene în judetul Tulcea au început sã se gândeascã serios dacã nu ar fi mai bine sã se reorienteze cãtre judetele Vaslui si Galati. Asta din cauza Programului Natura 2000, aprobat de Ministerul Mediului si Dezvoltãrii Durabile. Programul Natura 2000 interzice desfãsurarea unor activitãti cu impact asupra mediului, iar producerea energiei eoliene se aflã pe aceastã listã. Potrivit Ordinului 1.642 din februarie 2008, peste 80% din suprafata judetului Tulcea a fost inclusã în program, fiind consideratã zonã naturalã protejatã. În acelasi timp, conform unui studiu efectuat la începutul anului 2007 de Ministerul Economiei si Comertului, zona Dobrogea este consideratã cea mai productivã din punct de vedere al energiilor neconvent ionale, atât eoliene, cât si solare, acesta fiind si motivul pentru care investitorii au ales pânã la aparitia noului act normativ aceastã zonã.

Unde e problema?

“Judetul Vaslui este al doilea pe tarã, dupã Tulcea, din punctul de vedere al poten- tialului energetic, al intensitãtii vântului si dupã numãrul de ore pe an în care actiunea vântului este intensã”, a declarat Vasile Vieriu, directorul adjunct al Directiei Tehnice din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Vaslui. La CJ Vaslui existã în prezent solicitãri din partea a 12 societãti care vor sã monteze turbine pe teritoriul judetului. Pentru 52 de comune si orasele Negresti si Murgeni existã certificate de urbanism si autorizatii de construire pentru montarea turbinelor. De mentionat cã cele 12 firme sunt operatori importanti la nivel european în acest gen de afacere, investind masiv în domeniul producerii energiei electrice utilizând instalatii eoliene. Potrivit documentatiei existente la CJ, dacã îsi vor duce planurile de afaceri la bun sfârsit, aceste 12 firme vor produce de la 20 la 1.262 de megawati fiecare. În total, potrivit acelorasi planuri de afaceri, în judetul Vaslui s-ar putea produce 3.790 de megawati. Dacã avem în vedere faptul cã România consumã în prezent 6.000 de megawati, putem realiza, în sfârsit, potentialul energetic al vânturilor din judetul Vaslui. Dar existã o mare problemã, atât la nivel national, cât si în judetul nostru. În România, cererile de racordare din partea investitorilor depãsesc de aproape patru ori capacitatea sistemului energetic national de preluare a energiei eoliene. Cererile de racordare din partea investitorilor însumeazã o putere de peste 11.000 megawati, în vreme ce sistemul energetic national poate prelua aproximativ 3.000 megawati putere instalatã. Potrivit Transelectrica, societatea face eforturi pentru cresterea capacitãtii de transport a energiei. Pânã în prezent, Transelectrica a semnat contracte de racordare pentru o putere de 3.559,2 megawati si avize tehnice de racordare pentru o putere de 4.850 megawati. Pentru racordarea la retea, au fost semnate peste 100 de contracte. Din nefericire, datele de mai sus se referã la alte zone decât Vasluiul. La noi, lucrurile se miscã foarte greu, spre nemultumirea conducerii CJ Vaslui. “Reprezintã un domeniu în devenire, cãruia i-am acordat si o sã-i acordãm în continuare atentia cuvenitã. Îi astept cu nerãbdare pe investitori sã se apuce de treabã”, a declarat Vasile Mihalachi, presedintele CJ. Dar, desi CJ Vaslui a fãcut tot ce putea face, eliberând autorizatiile si avizele necesare, turbinele întârzie sã aparã. În consecintã, Mihalachi lanseazã un ultimatum: “La sfârsitul anului, le vom anula autorizatiile celor care nu se vor apuca de treabã, pentru cã nu pot sã vinã aici, noi sã le eliberãm autorizatii iar ei sã le dea altora”. Altfel spus, CJ Vaslui se teme de “samsari”, care ocupã o pozitie, închiriazã teren, si apoi asteaptã o altã societate, cãreia sã îi subînchirieze respectiva suprafatã de teren. Dar problema cea mare este a retelelor de transport existente. “Capacitatea de preluare a sistemului de transport din judet este de pânã în 60 de megawati. Constructia unei retele de transport implicã niste cheltuieli extreme de mari, care trebuie suportate de investitori”, mai spune Vasile Vieriu. Unde mai pui cã, potrivit aceluiasi cadru legislativ românesc, care în teorie sprijinã astfel de investitii, dupã ce investesc în retelele de transport, acestea intrã în proprietatea Transelectrica. Nici subventiile europene, care acoperã jumãtate din pretul de productie al unui megawat de energie electricã produsã prin exploatarea vântului nu pot determina, mai ales în contextual economico-financiar actual, societãtile interesate sã facã pasul cãtre demararea lucrãrilor. Asa se face cã, cel putin deocamdatã, cele mai multe dintre planurile de afaceri ale celor 12 societãti sunt blocate.

Ce se pierde?

“Toate drumurile de acces cãtre parcurile eoliene sunt pietruite de investitori, dar vor rãmâne în administrarea primãriilor locale. Parte din energia produsã va fi furnizatã unitãtilor socio-culturale din comuna respectivã. Forta de muncã necesarã pentru lucrãri va fi recrutatã din rândul localnicilor, în vreme ce, pentru mentenantã, va fi nevoie de alti oameni”. Sunt doar câteva dintre avantajele enuntate de Vieriu. Pasii care se fac sunt destul de mici. Luna trecutã, a demarat constructia unui parc eolian care se va întinde pe raza a trei comune, Drânceni, Arsura si Duda Epureni, valoarea investitiei ridicându-se la 90 milioane de euro. “Cea mai importantã lucrare pe care am avizat-o pânã acum este parcul eolian în valoare de 90 milioane de euro. Nu cred cã a mai fost în ultimii ani o investitie cu o asemenea valoare. De asemenea, alt parc eolian, cu o valoare mai micã, va fi construit în perioada urmãtoare la Vutcani. Deja s-au dat avizele necesare. În actualul context economic, faptul cã oamenii din acea zonã o sã îsi gãseascã de lucru e foarte important”, a declarat Ovidiu Pascal, director coordonator la Inspectoratul Judetean de Constructii Vaslui. Parcul eolian de pe raza comunelor Drânceni, Arsura si Duda Epureni va fi format din 23 de turbine, fiecare cu o înãltime de peste 100 de metri, prevãzute cu pale de peste 50 de metri.