Fiecare dintre anii nostri, mai mult sau mai putin amrti este nfrumusetat muzical de Festivalul-concurs al fanfarelor, formatii artistice de veche traditie n judetul Vaslui si nu numai. n aria etnofolcloric, instrumentele de suflat au privilegiul celei mai mari vechimi. Exist credinta c nssi ideea de muzica s-a nscut atunci cnd oamenii au sesizat tonalitti deosebite n suierul vntului printre copaci, n murmurul frunzelor verzi sau uscate. Iar fluierul ar fi de origine divin: Dumnezeu l-a furit, apoi l-a ascuns n blana oilor, pentru a fi gsit de ciobani. De altfel, nc din zorii formrii poporului romn, cei din munti comunicau de la distant cu buciumul (din latinul „buciuma” prin care se ddeau semnele militare) cu tulnicul si trmbita. Primele fanfare au fost cele de origine oriental, numite meterhanele sau tumbulhanele, cu instrumente provenite din Arabia sau Persia, prin intermediul turcilor, si care scoteau sunete foarte nalte. Dup Pacea de la Adrianopole, din 1829, se renfiinteaz n trile romne armatele nationale, cu muzicile respective. Momentul nasterii fanfarelor este 25 august 1830 cnd polcovnicul (colonelul) Nour d dispozitie austriacului Franz Ruyinschi s organizeze prima formatie muzical de acest gen, la Iasi. Fanfarele se vor extinde treptat n toate unittile militare, sub ndrumarea unor comandanti ca Eduard Hbsch, Iosif Ivanovici, Mihail Mrgritescu. Soldatii cu nclinatii muzicale au fost instruiti n acest sens n cadrul perioadei de serviciu sub drapel si, ntorsi acas, au cultivat acest gen muzical cu noul instrumentar. n atmosfera satelor, fanfarele s-au folclorizat, au preluat vechiul repertoriu al lutarilor, precum si piesele muzicale care dintotdeauna au nsotit momentele fundamentale ale existentei umane – nastere, nunt, nmormntare – sau performarea obiceiurilor de iarn si de peste an. nfiintarea unor fanfare comunale, printre cele dinti cea de la Brlad, a determinat un nou avnt al acestui gen muzical, cultivat n parcuri si grdini publice. Actualmente, n judetul Vaslui fiinteaz n jur de 15 fanfare, amenin- tate cu desfiintarea datorit concuren- tei mijloacelor muzicale electronice. Institutiile de cultur ncearc s prelungeasc si s dezvolte chiar muzica de fanfar, n primul rnd prin Festivalulconcurs care anul acesta va avea loc la Ivnesti, duminic 11 iulie, ncepnd cu orele 13.00, printr-o parad a formatiilor. Vrem s subliniem faptul c pentru prima oar, un interpret la surl, instrument al vechilor fanfare este mentionat n judetul Vaslui la Nnesti (acum Gherghesti), de aici prioritatea absolut n acest domeniu. Farmecul fanfarelor actuale este dat si de diversitatea tipului de instrumente. La Valea Mare, de exemplu, ele sunt scurtate cu 2-3 cm, obtinndu-se sunete mai nalte si mai dulci, n stilul vienez. V invitm la Iv nesti, pentru a ne mprtsi cu totii dintr-un farmec pe care nu-l vrem apus.
Numele primului interpret romn de fanfara
Documentul de mai jos care mentioneaz numele primului interpret romn de fanfar, la 17 ianuarie 1495, este publicat n „Documenta Romaniae Historica”, vol. III, Moldova, paginile 306-307.
1495 (7003) ianuarie 17, Vaslui
Din mila lui Dumnezeu, noi, Stefan voievod, domn al Trii Moldovei. Facem cunoscut, cu aceast carte a noastr, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, c acesti adevrati: Marita, fiica lui Sima, nepoata lui Toader Nnescul, si verii ei, Ftul si fratele lui, Sturdzea, fiii lui Filip, nepotii lui Balita, si verii lor, Gligor si fratele lui, Ion Frcas, si sora lor, Mlina, fiii Mlinei, nepotii lui Frcas, si vrul lor, Mircea Purcel surlariul, fiul Stanei, si vrul lor, Dobroin voinicul, si sora lor Lusca, fiii Mari, nepotii Stanii, i-am miluit cu deosebita noastr mil, le-am dat si le-am ntrit n tara noastr. Moldova, ocina lor dreapt, un sat pe Studenet, anume Nnestii. Toate acele mai sus scrise s le fie de la noi uric si cu tot venitul, ns s le fie n patru prti: o parte din acel sat s fie Mritei, fiica lui Sima, nepoata lui Toader Nnescul, iar alt parte din acel sat s fie verilor ei Ftul si fratelui su, Sturdzea, fiii lui Filip, nepotii lui Balita, a treia parte din acel sat s fie verilor lor, Gligor si fratelui su, Ion Frcas, si surorii lor Mlina, fiii Mlinei, nepotiii lui Frcas, iar a patra parte din acel sat s fie vrului lor, Mircea Purcel surlariul, fiul Stanei, si verilor lor, Dobroin vornicul si surorii lui, Lusc, fiii Mari, nepotii Stanei, lor, si copiilor lor, si nepotilor lor, si strnepotilor lor, si rstrnepotilor lor si ntregului lor neam, cine li se va alege cel mai apropiat, neclintit niciodat, n veci. Iar hotarul acelui sat mai sus scris s le fie din toate prtile dup hotarul vechi, pe unde au folosit din veac. Iar la aceasta este credinta domniei noastre, a mai sus scrisului, noi. Stefan voievod, si credinta preaiubitilor fii ai domniei mele, Alexandru si Bogdan-Vlad, si credinta boierilor nostri: credinta panului Duma prclab, credinta panului Boldor vornic, credinta panului Hrman, credinta panului Steful, credinta panului Musat, credinta panului Toader de la Hotin, credinta panului Micot prclab de Neamt, credinta panului Ciortorovschi, credinta panului Sandru de la Cetatea Nou, credinta panului Clnu sptar, credinta panului Isac vistier, credinta panului Eremia postelnic, credinta panului Moghil ceasnic, credinta panului Fruntes stolnic, credinta panului Petric comis si credinta tuturor boierilor nostri moldoveni, si mari si mici. Iar dup viata noastr, cine va fi domn al trii noastre. Moldova, din copiii nostri sau din neamul nostru sau iarsi pe oricine l va alege Dumnezeu s fie domn al trii noastre, acela s nu le clinteasc dania si ntrirea noastr, ci s le ntreasc si s le mputerniceasc pentru c leam dat si le-am ntrit pentru c este ocina lor dreapt. Iar pentru mai mare putere si ntrire a tuturor celor mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru jupn, Tutul logoft, s scrie si s atrne pecetea noastr la aceast carte a noastr. A scris Alexa, la Vaslui, n anul 703 <1495>, luna ianuarie 17.
Dan Ravaru
