Fermierii vasluieni scot CAP-urile de la naftalina

Fermierii pariazã din nou pe cooperativele agricole de productie. Dupã douã decenii de uitare, fostele cooperative agricole de productie revin în fortã. Pentru cã la nivelul judetului Vaslui asocierea este încã o “sperietoare”, fermierii s-au orientat spre alte zone. Dupã un agricultor care s-a înscris la o cooperativã din Cotnari, judetul Iasi, un alt producãtor local a “migrat” la un CAP din Ciucani, judetul Bacãu. Între timp, agricultura localã continuã sã se bazeze pe productia de subzistentã. Rezultatul fãrâmitãrii terenurilor este necrutãtor: doar 40% din suprafata arabilã a judetului este utilizatã organizat.

Cooperativele agricole de product ie reînvie. Un producãtor agricol vasluian s-a înscris în CAP-ul de la Ciucani, judetul Bacãu. La cooperativa agricolã au mai aderat persoane fizice si juridice din Bacãu, Bucuresti, Vrancea etc. Pusã pe picioare la dorint a sãtenilor, cooperativa oferã numeroase oportunitãti de dezvoltare: bunurile materiale si financiare ale membrilor sunt la comun, profitul este repartizat în functie de contribut ia fiecãruia etc. Valeriu Vãsui, purtãtorul de cuvânt al Camerei Agricole (CA) Vaslui, a precizat cã un alt agricultor din judetul nostru este înscris la o cooperativã din localitatea Cotnari, judetul Iasi. “Agricultorii se pot înscrie în orice formã asociativã. De regulã, fermierii participã la asociat ia care este compatibilã cu afacerea pe care o au. Existã o legislatie vastã în domeniul asocierii, pentru fiecare grup de producãtori. Asocierea este importantã, pentru cã ajutã membri sã se aprovizioneze cu inputuri dar, în pricipal, pentru desfacerea produselor. Ambele conditii sunt avantajoase pentru fermieri, din punct de vedere economic”, a declarat Valeriu Vãsui. Pentru promovarea organizãrii agricultorilor din judet, Camera Agricolã sprijinã înfiintarea si functionarea formelor asociative.

Doar 40% din terenuri lucrate organizat

Potrivit datelor Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, în acest an, doar 40% din suprafata arabilã a judetului este utilizatã organizat. Mai exact, dintr-un total de 291.316 hectare de teren arabil, numai 114.462 hectare sunt grupate în exploatatii. Restul de 60% din totalul parcelelor arabile sunt lucrate individual, cu consecinte directe asupra rentabilitãtii acestui sector economic extrem de important. Mai mult, raportat la suprafata agricolã totalã a judetului Vaslui, decalajul este si mai mare. Dintr-un total de 401.021 hectare, este administratã organizat doar 30% din suprafatã, adicã 120.408 hectare. În anul 2008, suprafata agricolã exploatatã organizat a fost de 100.606 hectare, pentru ca, în 2009, sã creascã la 113.687 hectare. În prezent, în judet existã exploatat ii agricole comerciale constituite sub diferite forme: societãti comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate etc.

Noi, tot neîncrezãtori!

Eventualele cotizatii financiare si neîncrederea sunt principalele obstacole în calea asocierii fermierilor. Desi avantajele organizãrii în asociatii de profil sunt binecunoscute, numãrul acestora este extrem de mic. Pe lângã pierderea fondurilor europene, fãrâmit area terenurilor înlãturã si selectarea fermierilor în raport cu poten- tialul de a produce si scoate pe piatã marfã de calitate. Mai mult, lipsa asocierii producãtorilor din agriculturã reprezintã si un obstacol serios în calea modernizãrii si eficientizãrii acestui sector. Din nefericire, practicarea pe scarã largã a agriculturii de subzistentã, dublatã de o atitudine ostilã fatã de astfel de asocieri, caracterizeazã lumea satului. Astfel, minusuri evidente de ordin organizatoric se înregistreazã atât la asociatiile profesionale, cât si la cele de productie, în vederea lucrãrii optime a terenurilor. Dacã în anii trecuti agricultura reprezenta o atractie deosebitã pentru investitori, în prezent, situatia s-a schimbat. Numãrul de exploatatii nou înfiintate este în scãdere, schimbarea de atitudine a potentialilor fermieri fiind determinatã de o serie de cauze obiective. Este vorba despre lipsa mijloacelor mecanice pentru efectuarea lucrãrilor agricole si a posibilitãtii de a mai accesa credite agricole pentru productie. Un obstacol major în calea comasãrii terenurilor îl reprezintã si potentialul de productie scãzut. Practic, toate terenurile cu potential de productie, din clasele I si II de calitate, precum si o parte din cele de clasa a III-a au fost arendate. În acest fel, au rãmas disponibile terenurile cu un potential scãzut, situate în pante, cu suprafete mici, cu fenomene de degradare – saturare, eroziune etc. Nu în ultimul rând, lipsa personalului cu pregãtire în domeniul agricol descurajeazã înfiintarea de noi ferme.