Cine se scoala de dimineata…

Oamenii pot fi împãrtiti în douã categorii: cei care se scoalã de dimineatã si cei care sunt mai activi noaptea. Oamenii de stiintã sustin cã aceste douã categorii (sau cronotipuri) sunt definite prin actiunea unor gene care determinã preferinta individualã pentru anumite pãrti ale zilei, conform publicatiei britanice The Evening Standard. Experienta comunã confirmã aceste descoperiri.

Cu totii suntem înconjurati de oameni care se simt foarte bine la muncã, dis de dimineatã, cu o ceascã de cafea în apropiere dar si de persoane care abia asteaptã seara pentru a-si reveni din amorteala cotidianã. Problema identificatã de cercetãtori este cã, în societate, persoanele matinale tind sã fie rãsplãtite social mai bine decât „pãsãrile de noapte“. Cei matinali sunt priviti ca niste persoane active si orientate spre muncã si carierã, în timp ce aceia care sunt mai activi noaptea sunt considerati în mod eronat, în societate, drept niste lenesi care nu doresc decât sã se distreze. Cât de des trebuie ca premierul britanic David Cameron sã fie vãzut de alegãtori la jogging, în zori de zi, pentru a întelege cã este întruchiparea omului matinal de succes, plin de vigoare? – se întreabã retoric publicatia britanicã pentru a exemplifica succesul social al categoriei de oameni matinali. Ar mai fi fost el seful guvernului de la Londra dacã s-ar fi dat jos din pat la ora 3 dupã-amiaza, si s-ar fi apucat de muncã pe la ora 7 seara? Este posibil ca în zilele noastre sã fie numit un premier care sã munceascã asa cum o fãcea celebrul Winston Churchill – care citea, scria si lua decizii din pat, de unde nu se ridica niciodatã înainte de prânz? – continuã publicatia britanicã. Mai mult decât atât, prejudecãtile noastre sociale legate de virtutile trezirii dis de dimineatã sunt din plin alimentate încã din copilãrie de povesti si basme, fabule si si alte specii literare moralizatoare care îi blameazã pe lenesii ce nu se dau dimineata jos din pat. Conform studiului britanic aceste prejudecãti sociale ar trebui combãtute pentru cã si oamenii mai activi seara au o serie de calitãti ce ar trebui recunoscute si apreciate. Acestia din urmã tind sã fie mai creativi, mai inteligenti, plini de umor si extrovertiti. Ei balanseazã astfel calitãtile oamenilor matinali despre care se spune cã sunt mai optimisti, proactivi si constiinciosi. Acelasi studiu sustine cã aceste douã categorii comportamentale sunt reprezentate de cele douã emisfere cerebrale, stângã si dreaptã, respectiv cea analiticã si cea creativã, ambele în mod egal necesare pentru a duce o viatã de succes. Studiul coordonat de Christoph Randler, profesor de biologie la University of Education din Heidelberg, ajunge la concluzia cã persoanele matinale însã au o sansã mai ridicatã de succes în carierã pentru cã sunt mai proactivi decât persoanele care preferã seara. El a analizat comportamentul a 367 de studenti care au participat voluntar la acest studiu. Voluntarii au trebuit sã precizeze când se simt mai plini de energie si gata sã facã fatã unor situatii neobisnuite, iar persoanele matinale au fost cele care au sustinut mai frecvent afirmatii precum „mã simt în controlul lucrurilor“ sau „îmi fixez obiective pe termen lung pentru mine“. În anumite medii sociale, starea activã matinalã este inevitabilã. În orase, majoritatea întâlnirilor importante de afaceri se desfãsoarã dimineata. scolile, pe de altã parte, îi obligã pe adolescenti la o viatã matinalã atunci când totul în viata lor – explozia hormonalã, relatiile sociale, timpul alocat studiului si temelor – îi împinge spre activitate în cursul serii. Însã pot fi aceste cronotipuri schimbate voluntar, sau suntem condamnati sã apar- tinem unei singure categorii, fãrã a putea schimba nimic? Christoph Randler sustine cã schimbarea este „oarecum posibilã“ dar procesul poate fi extrem de dificil. Schimbarea cronotipului este însã vizibilã la nivelul categoriilor sociale pe vârste. Astfel, dacã adolescentii sunt de obicei mai activi în cursul serii, între vârsta de 30 si 50 de ani raportul dintre cele douã categorii se echilibreazã, pentru ca dupã 50 de ani majoritatea oamenilor sã apartinã tipului matinal. Adevãrata provocare socialã, sustine cercetãtorul, este pentru companii care ar trebui sã învete sã accepte si sã profite de calitãtile „pãsãrilor de noapte“.