Jale cu «parfum» de rate

Vasluienii anuntã declansarea marii crize a creditelor restante. Într-o singurã lunã, clientii bãncilor nu au reusit sã achite rate de aproape trei milioane de lei. Pe lângã creditele în lei, restantele la împrumuturile în valutã au crescut alarmant. Din nefericire, “filmul” de groazã al rambursãrii ratelor este abia la primele cadre. Tãierea salariilor bugetarilor cu 25%, cresterea TVA-ului, devalorizarea rapidã a leului si apropiera iernii vor definitiva dezastrul. Estimãrile aratã cã, începând cu luna decembrie, volumul creditelor neachitate va scãpa de sub control. O gurã de oxigen ar fi adoptarea legii falimentului personal, care sã consfinteascã intrarea în incapacitate de platã.

Într-o singurã lunã, restantele acumulate la creditele în lei si valutã au atins suma de trei milioane de lei. Mai exact, persoanele fizice si agentii economici care au contractat împrumuturi la institutiile financiare nu au restituit la termen peste 700.000 de euro. Potrivit datelor Bãncii Nationale a României, structura creditelor clientilor nebancari si neguvernamentali în judetul Vaslui este alarmantã. Dacã în aprilie, restantele la creditele în lei erau de 60,7 milioane de lei, în mai, datoriile au crescut la 61,3 milioane de lei. Surpriza mare vine pe segmentul împrumuturilor în valutã, unde întârzierile la plata ratelor au crescut semnificativ. Astfel, de la 14,1 milioane de lei credite restante în valutã în aprilie, s-a ajuns ca, în mai, aceste sã creascã la 16,1 milioane de lei. Comparativ cu perioada similarã a anului precedent, fenomenul de insolvabilitate cu care se confruntã clientii bãncilor este evident. În mai 2009, vasluienii totalizau crtedite restante în lei de 55,8 miulioane de lei si credite restante în valutã de 11,5 milioane de lei.

Leul, în picaj

Luni, leul a înregistrat cel mai prost curs oficial din istorie, de 4,3257 lei/euro, în cre?tere cu 5 bani fatã e cel de vineri. Cãderea monedei nationale s-a produs pe fondul incertitudinii aplicãrii programului de austeritate, precum si a cumpãrãrii masive de valutã. Atât personele fizice, cât si agentii economici au luat cu asalt casele de schimb valutar si bãncile pentru a achizit iona euro. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, a spus cã deprecierea leului vine ca urmare a majorãrii TVA-ului, instabilitãtii politicilor monetare, nesigurantei manifestatã la nivelul Guvernului. Pe lângã decizia Curtii Constitutionale de respingere a tãierii pensiilor, la degringolada de pe piatã au contribuit si unii oficiali BNR. Estimãrile patronatului local, aratã cã, în cel mult patru luni, un euro va ajunge la 4,65 lei. “Faptul cã s-a majorat TVA-ul va antrena scãderea consumului, iar preturile vor creste între 10 si 18%. În aceste momente, oamenii de afaceri ar trebui sã fie solidari si sã creascã preturile cu 5 – 8%. Preturile vor fi ajustate si la combustibil, energie electricã, utilitãti, majorãri care se vor duce în scumpirea serviciilor si productiei”, a explicat Ionel Constantin.

Bugetarii, cu un pas în prãpastie

Salariatii din sistemul bugetar sunt cei mai afectati de devalorizarea rapidã a monedei nationale. Cu slujbe sigure si salarii pe mãsurã, bugetarii au fost, pânã mai ieri, clientii fideli ai institutiilor financiare. Din nefericire, lucrãtorii de la stat s-au vãzut loviti în scurt timp de o serie de mãsuri, care le-a diminuat sever puterea financiarã. Este vorba despre implementarea legii salarizãrii unice, tãierea salariilor cu 25%, si majorarea TVA-ului. Gheorghe Ocheanu, liderul sindical al salariatilor din Consiliul Judetean (CJ) Vaslui, a spus cã foarte multã lume va pleca din institutie în sectorul privat sau în strãinãtate. Ocheanu a precizat cã sunt deja multe semnale în acest sens, la nivelul CJ Vaslui. “Peste 15% din angajati vor rãmâne cu salariu minim pe economie, în conditiile în care trei sferturi din angajati au fãcut credite la bãnci. Noi nici înainte nu am avut salarii atât de mari, încât sã ne putem cumpãra un televizor cu banii jos. Cei care vor mai lucra în administratie vor fi ajutati de pãrinti, de soacre, de alte rude, pentru a-si achita ratele”, a spus Gheorghe Ocheanu. Cum birourile CJ-ului sunt pline cu astfel de exemple vii ale disperãrii, povestile de viatã ale salariatilor sunt pe mãsurã. “Dupã ce se vor opera reducerile, voi rãmâne în mânã cu 700 de lei. Vreau sã precizez cã sunt economist si am master în domeniu. În 2008, aveam un salariu de 1.500 de lei, iar acum, voi mai lua doar 700 de lei. Mi-am luat un credit ipotecar si am cumpãrat un apartament la care nu mai pot sã plãtesc ratele. Pentru a nu fi executat de bancã, din 2005, am dat apartamentul în chirie si m-am mutat la pãrinti. Asa mã chinui sã pot achita ratele. Decât sã fac foamea, am ales aceastã solutie”, ne-a spus o salariatã din CJ Vaslui.

Salvarea, falimentul personal

Imposibilitatea achitãrii ratelor la împrumuturile în executie se va accentua în lunile viitoare. Specialistii în domeniu estimeazã cã, începând cu decembrie a acestui an, este posibil sã se declanseze o veritabilã crizã a creditelor restante. O solutie asteptatã în piatã, care ar da o gurã de oxigen persoanelor care se aflã în incapacitate de platã, este aprobarea legii falimentului personal. Ca si în cazul majoritãtii tãrilor Uniunii Europene, debitorii ar putea beneficia de anumite “dispense”, care sã le permitã o reabilitare finanicarã. Astfel, o persoanã cu datorii mari, care nu îsi mai poate onora obligatiile financiare, poate sã intre sub protectia tribunalului. Clientul intrat în incapacitate de platã urmeazã sã prezinte instantei si un plan de reesalonare a datoriei pe o perioadã mai lungã de timp. În respectivul interval de timp în care este monitorizat, restantele acumulate nu atrag penalizãri, iar persoana nu poate fi executatã silit. Potrivit unui proiect de lege depus la Parlament, întreaga procedurã trebuie închisã în cinci luni, perioadã în care datornicul nu mai are aces la credite, cumpãrãturi în rate, contracte de leasing sau orice alte operatiuni care presupun creditarea.